Deszapezirea, o afacere pentru firmele de casa ale PSD. In ultimii ani, contractele privind deszapezirea drumurilor din judetele din estul tarii sunt castigate de aceleasi fi rme. Unele societati au avut actionari lideri PSD, altele sunt apropiate acestora prin diverse verigi. In ultimele sase ierni, judetul Vrancea, la sefia caruia se afla Marian Oprisan (PSD), a fost deszapezit de catre firma SOTIREX. Cel care a controlat aceasta firma, la inceputurile ei, a fost actualul deputat PSD de Vrancea Victor Roman. Dupa ce a fost ales consilier judetean in cadrul CJ Vrancea din partea PSD, in 2008, Victor Roman i-a cedat actiunile partenerei sale, Angela Munteanu. Aceasta este in prezent unicul actionar al firmei, iar sotul ei, Mihai Munteanu, este director executiv, scrieEVZ.

SUBIECTELE ZILEIFoto: Colaj foto

De ce nu se inchid scolile iarna la Cercul Polar. Scoala sa fie cat mai aproape de copil, iar deszapezirea tuturor localitatilor, mici sau mari, trebuie sa asigure in primul rand functionarea ireprosabila a institutiilor publice. Asa se explica de ce in Finlanda, o tara cu o buna bucata din teritoriul dincolo de Cercul Polar, scolile nu se inchid niciodata, indiferent cat de mult ar ninge sau ar viscoli. Am ales comparatia cu una dintre tarile nordice ale Europei pentru a ilustra mai bine situatia aberanta din Romania, de fiecare data cand ninge. Drumurile ramane blocate mult timp, circulatia locala este mult ingreunata chiar si in marile orase si autoritatile prefera sa inchida scolile pentru a nu-si asuma nici un risc in ceea ce priveste siguranta elevilor. Finlandezii rezolva rapid astfel de probleme si o fac mult mai ieftin, anuntaRomania Libera.

Reportaj din troienele Romaniei. "Am crezut ca mor sub trei metri de zapada!" Nameti mai mari decat casele, pluguri scoase in drum, in chip de freze, mii de oameni izolati de civilizatie si sateni care lupta, zi si noapte, cu lopetile impotriva viscolului. Asa arata Romania, dupa ultimele zile de ninsori care par ca nu se mai termina. Comuna buzoiana Vadu Pasii este, de sambata, incremenita sub zapada. Peste gospodaria familiei Paraschiv s-a asternut un troian de trei metri de nea, iar intre casa si anexe se poate circula numai pe crestele dunelor. Intr-una dintre case locuieste batrana familiei, de 80 de ani, zidurile fiind prinse parca intr-o menghina de tonele de zapada. "Daca nu aveam usa prin interior, intre casa noastra si a ei, putea sa moara, pentru ca zapada i-a astupat usa si geamurile", spune Elena Paraschiv, nora batranei. Integral inAdevarul.

Cat pierd transportatorii din cauza viscolului. Doua milioane de euro stau blocati la "Mama Mare" in Bacau. Marfa in valoare de aproape doua milioane de euro sta blocata in judetul Bacau, unde aproximativ 200 de TIR-uri asteapta ca restrictiile de circulatie sa fie ridicate, a precizat Augustin Hagiu, consultant in transporturi. "Ultima informare pe care am primit-o venea de la Bacau. Intr-un popas care se cheama Mama Mare, circa 200 de TIR-uri asteapta sa inceapa tranzitarea catre Bucuresti (...) Valoarea marfurilor este de circa 2 milioane de euro", a declarat Hagiu, adaugand ca marfa blocata consta in materii prime din zona lemnului si a textilelor. Daca interventia autoritatilor va fi in continuare la fel de "modesta", finele saptamanii ar putea gasi magazinele cu rafturile goale, avertizeaza consultantul, scrieGandul.

DW: Comisia cere inasprirea pedepselor. In ultimul raport al Comisiei Europene se constata pe un ton critic ca in Romania actele de coruptie nu sunt considerate infractiuni foarte grave ca dovada ca de multe ori judecatorii dau pedepse cu suspendare. Statistica este graitoare. In cazurile instrumentate de DNA anul trecut au fost condamnate la inchisoare 853 de persoane dintre care numai 189 (22,2%) au fost cu executare, in timp ce 664 (77,8%) au fost cu suspendare. Cele mai multe suspendari au fost la Curtea de Apel (88%), dar si la Inalta Curtea de Casatie si Justitie s-au dat sentinte cu suspendare in 75% din cazuri, ceea ce ar fi in contradictie cu propriile sale indrumari oferite instantelor. In consecinta, Comisia insista pe inasprirea pedepselor cu scopul de a consolida efectul lor descurajant, anuntaDeutsche Welle.

Fost comisar al Garzii Financiare: "In Romania se fura anual miliarde de euro cu sprijinul politicienilor". In timp ce Ponta si Chitoiu chitaie ca nu au bani si ne maresce taxele, iar ANAF isi face logo si rebranduire de milioane de euro, departe de ochii publicului, retele de crima organizata sprijinite politic fura taxe si impozite de miliarde de euro anual. De exemplu, TVA, taxa pe consum inclusa in pretul tuturor produselor platite de noi, nu ajunge la bugetul statului cum ar fi normal, ci in conturile crimei organizate. Pentru a intelege cum este posibil sa se fure atatia bani, iar autoritatile sa nu faca nimic, am stat de vorba cu Pavel Roman, comisar al Garzii Financiare (GF) pana acum doua luni, cand Guvernul a desfiintat Garda si a trimis oamenii acasa, informeazaVice.com.

Cum era "Codul Rosu" in Epoca de Aur. Pe vremea lui Ceausescu, iarna, masinile nu mai circulau dupa ce cadea "un deget"de zapada. Toate utilajele curatau drumurile pe unde mergea el. Sub ferestrele biroului sau zapada era indepartata dintre pietrele cubice cu periute. Daca ar fi sa ne luam dupa reportajul "Carnet de iarna", realizat de Televiziunea Romana in februarie 1969, in Bucuresti, "tovarasii" se intreceau in harnicia de care dadeau dovada pentru indepartarea zapezii. "Odata cu seara Anului Nou, in chip de semne bune, peste intreaga tara s-au cernut zapezi bogate, nesfarsite asternuturi de argint pentru ogoare, mirifice podoabe pe crengile care asteptau nostalgic imbratisarile reci si pure. Ne-am trezit peste noapte impotmoliti in frumos si primii care au protestat impotriva zapezii au fost automobilisti de toate marcile. Nici macar tractoarele cu pluguri nu au putut impiedica sa se piarda intalniri, ceea ce nu ar fi fost lucrul cel mai grav ce am fi putut reprosa avalanselor. Si atunci orasele tarii, cu oamenii sai harnici, cu ostasi si ofiteri in primele randuri, au pornit o batalie vesela, dar mai ales obositoare, impotriva zapezii", scrieEVZ.

O noua bila neagra pentru teza de doctorat a ministrului Culturii. Neregulile constatate de RL in teza de doctorat a ministrului Culturii, Gigel Stirbu, au fost confirmate inclusiv de coordonatorul lucrarii acestuia, profesorul universitar doctor Gheorghe Sbarna. Istoricul spune ca nu l-a intalnit niciodata pe actualul ministru la Arhivele Nationale, desi acesta a declarat ca "a rupt usile" institutiei pentrua-si documenta lucrarea. Semnele de incorectitudine stiintifica descoperite de ziarul "Romania libera" in teza de doctorat a ministrului Culturii Gigel Stirbu (foto) au fost confirmate chiar de coordonatorul lucrarii, prof. univ. dr. Gheorghe Sbarna. Notele si referintele din subsolul paginilor cartii sale "Liberalismul romanesc in anii 1930-1940", aparuta la Editura Enciclopedica, sunt incomplete si au trezit suspiciuni in mediul academic. "Aveti dreptate, cu trimiterile bunaoara", a spus Sbarna, anuntaRomania Libera.