Avocatul Poporului, orb si surd la abuzurile Guvernului. Institutia condusa de Victor Ciorbea nu da semne ca ar intentiona sa atace la Curtea Constitutionala ordonanta prin care Guvernul Ponta a modificat substantial Legea Educatiei Nationale. Ca justificare, Ciorbea spune ca nu a primit sesizari pe ordonanta, ca si cum nu ar avea posibilitatea sa se sesizeze din oficiu. In ciuda criticilor presei, ale reprezentantilor societatii civile si chiar ale presedintelui Traian Basescu, Victor Ciorbea, instalat Avocat al Poporului la inceputul lunii mai, nu considera necesar sa studieze mai indeaproape textul ordonantei si, apoi, sa sesizeze Curtea Constitutionala. De ce? Pentru ca nu ar fi primit, chipurile, sesizari. "Nu am primit sesizari in legatura cu aceasta OUG pana acum, asa incat noi nu putem actiona decat in cadrul constitutional si legal stabilit", este explicatia halucinanta oferita, ieri, de Ciorbea. Or, Legea de functionare a institutiei Avocatul Poporului precizeaza foarte clar atributia sesizarii directe a Curtii Constitutionale cu exceptii de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor (art. 13, lit. f), dar si ca exercitarea atributiilor se realizeaza "din oficiu sau la cererea persoanelor fizice, a societatilor comerciale, a asociatiilor sau a altor persoane juridice" (art. 14, alin. 1), scrie Romania libera.
Dupa "mujahedinul" de presa, Ponta o reinventeaza si pe Seherezada. Cum omite premierul sa spuna adevarul cand e intrebat despre privilegiile pe care le-a dat, sub semnatura, Avocatului Poporului. Dupa ce a modificat, prin ordonanta de urgenta, legea Avocatului Poporului, facand cadou conducerii institutiei unde sef a fost instalat Victor Ciorbea o serie de privilegii - protocol, bani de cazare, transport fara limita si vechime in magistratura, premierul Victor Ponta refuza sa explice urgenta care justifica aceste masuri introduse la pachet cu prevederile referitoare la infiintarea Mecanismului National de Prevenire a Torturii in Locurile de Detentie, si incearca sa arunce in derizoriu orice dezbatere de oportunitate asupra subiectului. Dupa ce Gandul a dezvaluit, miercuri, ca din mapa "suplimentara" a sedintei de Guvern, fara o informare publica prealabila, ordonanta de urgenta a aparut direct in Monitorul Oficial(MO), premierul se ascunde de explicatii sub un atac la adresa Gandul, catalogand drept "povesti nemuritoare" prevederile care in Monitorul Oficial au aparut sub semnatura sa, scrie Gandul.
Cum isi strange bani pentru toata viata un director destept. Un mandat in fruntea unei institutii publice iti poate asigura confortul financiar pe viata. Rares Pop, directorul ISCTR Cluj, a investit 200.000 de euro intr-o afacere care ii aduce un profit anual de 35.000 de euro. Directorul arestat al Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier Cluj, Rares Pop, avea patru firme pe care le controla prin intermediul sotiei sale, Andreea. La momentul preluarii mandatului de director al ISCTR Cluj, Pop avea o singura firma: "Universal Auto Special" SRL. In 2012, primul an de mandat ca director, a infiintat alte trei firme: UAS Services SRL, Universal Inspectii SRL si MM ITP Test SRL, care in 2013 inregistrau deja profit net. Toate cele patru firme au ca obiect de activitate: efectuarea de inspectii tehnice periodice, montaj, verificare si descarcare tahografe. Activitati pe care inspectorii ISCTR Cluj, subordonatii lui Pop, aveau obligatia sa le verifice si sa le controleze si sa aplice sanctiuni in cazul mijloacelor de transport care nu respectau prevederile legale, scrie EVZ.
"Flota mocanitelor", traficata in Occident. Doi experti in patrimoniu sunt acuzati ca au falsificat probe pentru a-l salva pe austriacul Georg Hocevar. Doi experti au fost pusi sub invinuire pentru falsificarea expertizelor unor locomotive de epoca, pentru a justifica exportul mai multor locomotive din patrimoniul cultural, de catre omul de afaceri austriac Georg Hocevar. In depozitele lor s-au gasit 450 de placute ale unor trenuri vechi. Omul de afaceri austriac Georg Hocevar, cunoscut pentru ca a reconditionat in Romania mai multe vagoane de epoca si apoi le-a vandut in Occident, risca din nou punerea sub invinuire pentru exportul ilegal a sase locomotive vechi de aproape un secol si a unui locomobil de epoca. Anul trecut, instanta l-a achitat in dosarul in care politistii hunedoreni l-au acuzat de aceste infractiuni. Procurorii ii acuza de fals si marturie mincinoasa pe cei doi experti, Rasvan Ciuca si Serban Georgescu, oamenii care l-au salvat pe Hocevar de o condamnare pentru traficul de obiecte de patrimoniu, scrie Adevarul.
Octavian Cretu, denuntatorul care ii leaga pe Dan Voiculescu si Adrian Nastase. Unul dintre cei care l-au denuntat pe Dan Voiculescu la DNA, in noul dosar de santaj, este Octavian Cretu care a fost martor in dosarul Zambaccian in care Adrian Nastase a fost condamnat la patru ani de inchisoare. Octavian Cretu este si cel care a realizat singurele inregistrari cu Adrian Nastase, iar acestea au fost folosite in inculparea si mai apoi in condamnarea definitiva a fostului premier. Presa a relatat ca in trecut Cretu a fost chiar vicepresedinte al Partidului Conservator, partid fondat de catre Dan Voiculescu. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax ca unul dintre cei trei oameni de afaceri care au denuntat la DNA ca au fost santajati de Dan Voiculescu este Octavian Cretu. Potrivit unui profil realizat de Ziarul Financiar in 2009 Cretu era descris ca cel mai important antreprenor roman din industria apelor minerale. Actionarul majoritar al Romaqua, producatorul Borsec, cu afaceri de 130 mil. euro in 2008, sustinea ca intrarea pe piata apelor minerale a fost al doilea plan al sau de business, dupa ce incercarea de a prelua de la stat producatorii de medicamente Sicomed si Biofarm a esuat, scrie Gandul.
Dovada ca Romania e tara constructiilor fara noima. Ce leaga un sens giratoriu din Satu Mare, care a costat 2,2 milioane lei. Intr-o comuna din Satu Mare, care desi nu are scoala, canalizare, sau drumuri asfaltate, se inaugureaza un sens giratoriu de toata frumusetea. Constructia a costat 2.2 de milioane de lei si leaga doua localitati de... groapa de gunoi. Oamenii sunt revoltati si spun ca banii puteau fi cheltuiti cu folos. Cu greu se incadreaza in peisajul de tara "rotunda" - asa cum au denumit satenii din localitatile Gelu si Terebesti maretul sens giratoriu. Multi nu ii inteleg rostul si spun ca circulatia carutelor e chiar ingreunata de noua constructie. Localnic: "Acolo ce faci in rotunda aia? Ma duc eu si ma joc ma dau cu strafu si ma invart pe acolo. E bataie de joc. Mearga pe Anglia si pe Italia sa vada sunt rotunde din astea. Numai la noi, tiganie." Localnic: "Pentru rotunda aia, daca vine unul din sens opus da buzna cu celalalt, ii prea sus facuta. N-o facut-o ca lumea." Asfaltarea a 11 km de sosea plus constructia sensului giratoriu au costat in total 22 de milioane de lei, ca sa lege o comuna si un sat de o groapa de gunoi, scrie StirileProTv.
Deportatii. Povestea celor mutati intr-o noapte pentru ca "daunau socialismului". Pe 17 spre 18 iunie 1951, intr-o singura noapte, 40.320 de oameni au fost luati cu forta din casele lor si deportati in Baragan. Studii si rapoarte s-au scris deja despre unul dintre cele mai absurde momente din istoria Romaniei. Dincolo de statistici sunt insa destinele oamenilor, precum cel al lui Petrica Panduru, care la numai 17 ani a vazut cum lumea in care traia se prabuseste. Amintirile celor cinci ani petrecuti in pustiu il rascolesc si azi pe omul care nu vrea decat atat - "sa nu uitam". Era trecut de miezul noptii cand trei indivizi au dat buzna in casa, inarmati. Ne-au amenintat cu pistoalele, strigand ca trebuie sa parasim locuinta in care traisem o viata. Nu ne-au zis unde vom merge, ci numai ca un ordin, de sus, ne obliga sa uitam pe veci locul in care ne-am nascut. La doi pasi de malul Dunarii, in comuna Simian. Am incercat sa redau in acest fel primele imagini ale unei infricosatoare povesti, asa cum am aflat-o de la Petrica Panduru. Abia ce-a implinit, zilele trecute, 80 de ani, scrie Romania libera.
Cum a facut praf un judecator militar memoria disidentului Gheorghe Ursu: "Opozitia" victimei fata de regimul comunist a fost nesemnificativa. Disidentul Gheorghe Ursu, ucis la ordinul Securitatii in 1985, este caracterizat de judecatorul care la scos basma curata pe asasinul acestuia drept un privilegiat al regimului comunist si nu un disident. Motivarea scandaloasa a deciziei judecatorului militar Marin Gunescu, din octombrie 2013, dar facuta publica recent, prin care tortionarul lui Gheorghe Ursu a fost scos din culpa l-a determinat pe fiul disidentului, Andrei Ursu, sa se adreseze Consiliului Superior al Magistraturii, Procurorului general, dar si presedintelui Romaniei. Pentru a justifica netrimiterea in judecata a fostul maior de securitate Marin Pirvulescu, judecatorul Gabriel Gunescu, de la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, a sustinut ca Gheorghe Ursu nu a fost un disident politic, opozitia sa la regim fiind "nesemnificativa". Mai mult, Gunescu spune ca Ursu a fost chiar "un privilegiat" al regimului: si-a facut concediile in strainatate, "neexistand practic tara din Europa nevizitata de acesta", nu a fost dat afara de la serviciu, iar fiul sau era stabilit in SUA, scrie Adevarul.
Implicatiile scandalului Sarkozy si anticiparile romanesti. In Romania, nimeni nu mai cuteaza sa denunte abuzul ascultarii telefoanelor pentru ca nimeni nu mai crede apriori in inocenta nimanui si mai ales pentru ca nimeni nu mai respecta cu adevarat functia publica. Asistam de catva timp la un scandal mai mare decat cel romanesc, al carui protagonist este Nicolas Sarkozy. Retinut pentru 15 ore si pus ulterior oficial sub acuzare, fostul presedinte a acordat miercuri un interviu postului TF1 in cursul caruia a vorbit despre "intrumentalizarea politica a justitiei" si despre caracterul "grotesc" al acuzatiilor care ii sunt adresate. Nu intram in detalii. Acuzatiile sunt grave si trimit in cele din urma la banuiala ca Muammar al-Gaddafi i-ar fi finantat campania electorala din 2007, dar ne vom referi aici doar la stilul in care Nicolas Sarkozy si-a conceput apararea. In esenta, fostul presedinte al Frantei a facut recurs explicit si implicit, prin ton si tinuta, la demnitatea functiei prezidentiale, scrie Deutsche Welle.
