​Scandal la Biblioteca Nationala a Romaniei Fosta directoare acuza Ministerul Culturii de abuz: "Am fost agresata verbal. Este imoral ce s-a intamplat". Elena Tirziman, directoarea Bibliotecii Nationale, a fost destituita din functie dupa ce postul sau a fost scos la concurs. Biblioteca Nationala este locul in care tinerii se pot documenta si citi in voie. Nu se stie pentru cat timp. Din noiembrie 2013, de cand fostul ministru Daniel Barbu a initiat HG 862/2013, s-au creat tensiuni intre angajatii Ministerului Culturii si reprezentantii Bibliotecii. Fosta directoare a declarat ca Ministerul Culturii vrea sa obtina parterul si mezaninul cladirii, unde sunt zone de expozitii, ca sa le dea spre inchiriere unor firme. Pentru ca acest lucru sa se intample este nevoie de semnaturile reprezentantilor bibliotecii, insa, Elena Tirziman nu a fost de acord. Ne-a declarat ca, dupa refuz, a fost nevoita sa suporte sicanele oficialilor Ministerului: "Mi se pare un abuz. Situatia dureaza de mai multe luni, timp in care nu am putut lua legatura cu Kelemen Hunor. Aceste concursuri pentru post sunt trucate", scrieEVZ.

SUBIECTELE ZILEIFoto: Colaj foto

Amintiri din lagarul tortionarului Florian Cormos: "Mi-a spus ca trebuie sa pierim". In doar cateva luni, cat a fost la conducerea lagarului de munca de la Cernavoda, tortionarul Florian Cormos a starnit groaza printre detinuti. Acestia erau batuti la cea mai mica nesupunere. Cei bolnavi erau trimisi la munca, la carcera ajungeau pentru orice greseala, iar cei care agonizau erau batuti pana mureau. Florian Cormos (87 de ani), a detinut functia de comandant al coloniei de munca de la Cernavoda din decembrie 1952 pana in aprilie 1953. In aceasta perioada, faptele sale au dus la moartea a cel putin 115 detinuti politici din lagarul numit "Colonia de Munca Cernavoda - Columbia", primul santier deschis pentru lucrarile la Canalul Dunare - Marea Neagra, dupa cum arata reprezentantii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), anuntaAdevarul.

Cat costa alegerile prezidentiale 2014. Guvernul a alocat deja banii. Guvernul suplimenteaza, la rectificare, bugetele SGG, Ministerului de Interne, Ministerului de Externe, STS si Autoritatii Eelectorale Permanente cu o suma totala de 192,4 milioane de lei in vederea organizarii alegerilor prezidentiale, cel mai mult primind MAI - 166.778.000 lei. Ministerului Afacerilor Interne ii sunt alocate 166.778.000 lei, suma care "va fi utilizata exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor generate de activitatile specifice Ministerului Afacerilor Interne pentru organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2014", potrivit proiectului Ordonantei cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2014. Autoritatea Electorala Permanenta primeste 10.694.000 lei pentru alegerile prezidentiale, iar Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) - 7.735.000 lei, informeazaGandul.

Culisele schimbarii sefului serviciului secret al Ministerului de Interne. Schimbarea sefului Directiei de Informatii si Protectie Informativa (DIPI, fost DGIPI), Gelu Oltean, a fost cauzata de faptul ca acesta transformase serviciul secret al Ministerului de Interne intr-o grupare de "detectivi particulari" aflata in serviciul PC, UNPR si PSD, care s-ar fi ocupat de filarea unor politicieni, sefi de institutii sau alte persoane incomode pentru cei ce l-au instalat in functie, cu scopul de a le expune oprobiului public. Victor Ponta a declarat luni seara ca a cerut inlocuirea lui Gelu Oltean din fruntea DIPI la solicitarea ministrului de Interne. Decizia survine la scurt timp dupa ce numele lui Oltean a fost mentionat in contextul dosarului de coruptie in care a fost trimis in judecata Horea Uioreanu, fostul presedinte al Consiliului Judetean Cluj. Informatii despre implicarea lui Oltean in operatiuni dubioase au mai fost vehiculate si in trecut, sustin surse bine informate din sfera serviciilor de informatii, scrieRomania Libera.

DW: "Sant de protectie" la frontiera moldo-ucraineana. Au aparut complicatii la frontiera Ucrainei cu Republica Moldova. Ucraina sapa transee anti-tanc pe sectorul transnistrean al frontierei cu Moldova, pentru a impiedica un eventual atac din partea fortelor armate ruse dislocate pe teritoriul regiunii transnistrene a Republicii Moldova, administrate de regimul separatist pro-rus al lui Evghenii Sevciuk. Potrivit purtatorului de cuvant al Serviciului de Graniceri al Ucrainei, Oleksander Iakovenko, santul va avea adancimea de doi metri, latimea intre 3,5 si 3,75 de metri, iar lungimea va fi de peste 400 de kilometri. Cinci kilometri de transee au fost deja sapati. Presa de la Kiev scrie ca transeele au fost sapate mai mult pentru a stopa contrabanda, Transnistria fiind considerata "o zona periculoasa" in acest sens. Numai in 2013, pe acest segment de frontiera au fost confiscate marfuri de contrabanda in valoare de 170.000 de euro, anuntaDeutsche Welle.

Doi ani de la esecul loviturii de stat. Ieri, 29 august, s-au implinit doi ani de la esecul tentativei de lovitura de stat din 2012: referendumul pentru demiterea presedintelui lui Traian Basescu nu intrunea cvorumul necesar validarii (50% din populatia cu drept de vot). Momentul a fost marcat diferit de protagonistii de odinioara: presedintele a pastrat tacerea, PDL la fel, iar liberalii nu au amintit de participarea lor la eveniment. In schimb presedintele PSD, Victor Ponta, care si-a lansat, simbolic, candidatura la prezidentiale la doi ani de la referendum, le-a promis, in discursul sau, "dreptate pana la capat" celor care au votat in 2012 pentru demiterea presedintelui, informeazaEVZ.