Asemenea dumneavoastră, m-am săturat să fiu pus mereu în situația în care să aleg "răul mai mic". M-am săturat să aleg între "cancer sau tuberculoză" (sintagmă care aparține unui candidat din primul tur). M-am săturat să văd mizeriile cu care candidații se împroașcă reciproc în loc să discute "la rece" despre proiectele lor de dezvoltare pentru România și să specifice foarte clar de unde pot fi asigurate resursele financiare necesare realizării acestor proiecte. M-am săturat de toate acestea și îmi doresc ca acest lucru să nu se mai întâmple. Dar, în mod realist vorbind, cine va produce schimbările pe care fiecare dintre noi le dorește și le așteaptă?
Noi suntem într-o vesnică stare de așteptare, sperăm ca cineva (de ex. Vlad Țepes, după cum au specificat unii alegători pe buletinul de vot) să vină și să alunge răul din viața noastră. Sperăm și așteptăm ca cineva să ne scape de corupții și de lichelele care parazitează cel puțin parțial structurile de decizie ale României, să facă ceea ce noi înșine am ajuns să credem că nu mai putem să facem. Dar de când doar starea de așteptare produce și efecte palpabile?
România este, în prezent, o țară care a pierdut războiul economic în care a fost angrenată în mod direct, fără voia ei, după evenimentele din decembrie 1989. Prin jertfa nevinovaților uciși în acele evenimente am scăpat de regimul comunist, dar marea majoritate dintre noi nu am conștientizat că am scăpat doar de eșalonul 1 al partidului comunist. Puțini dintre noi au sesizat la timp pericolul uriaș reprezentat de eșalonul 2 și majoritatea am ales, cu o naivitate și o inconștiență zdrobitoare, să ne conducă tocmai indivizii care proveneau sau aveau puternice legături cu eșalonul secund al partidului comunist.
Inconștiența sau naivitatea celor mai mulți dintre noi ne-a costat pe toți mult prea scump. Aleșii noștri, din motive de incompetență sau de rea-voință, au pus la pământ (de cele mai multe ori la propriu) și au aruncat la gunoi o mare parte din industria și agricultura românească. Sănătatea și învățământul, doi dintre pilonii de bază ai oricărei națiuni, doi dintre principalii piloni pe care se clădește viitorul unui popor și al unei țări, au fost distruse.
Dacă am fi trecut printr-un război “clasic” nu am fi înregistrat pagube de anvergura celor pe care le-am înregistrat într-o perioadă de “pace”. Din păcate, aplicându-ni-se tactica “picăturii chinezești”, nu am sesizat cum sărăcim din ce în ce mai mult. Nu am sesizat că trăim, din ce în ce mai mult, din distrugerea și “valorificarea” la fier vechi a unei mari părți din sectoarele productive ale României.
Iar acum am ajuns în anul 2014, an în care peste 3 milioane de salariați români nu câștigă mai mult de 1.000 lei net/lună. Am ajuns în situația în care acea parte a industriei românești care a scăpat de tăvălugul distrugerilor “trage să moară”, suntem în situația în care un combinat vital pentru economia românească (Oltchim SA) este practic pe buza prăpastiei și orice “adiere de vânt” poate să-i pecetluiască soarta, am ajuns să privim neputincioși cum importăm peste 80% dintre alimentele pe care le consumăm (deși putem hrăni anual aproximativ 80 de milioane de oameni). Iar cu toate acestea ni se cere să mergem iarăși la vot și să le oferim aleșilor noștri posibilitatea de a continua “opera” predecesorilor lor. În aceste condiții, cea mai pertinentă întrebare este următoarea : “cum să mai mergem să votăm când nu avem pe cine să alegem”?
Totuși, sintagma “scăpată” de către unul dintre cei care au candidat în turul 1 este cât se poate de conectată la realitate: la alegerile din turul 2 suntem chemați pentru “a alege între cancer și tuberculoză”. Avem de ales între două “boli” care chinuie orice ființă umană lovită de ele. Dar există o vitalădeosebire între ele : cancerul te omoară în majoritatea covârșitoare a cazurilor, pe când tuberculoza este tratabilă și poate fi vindecată într-un procent semnificativ.
Noi toți, cei care nu mai vrem să fim puși în situația de a alege “răul mai mic”, am fost aduși din nou în situația de a alege între două rele.
Doare să subliniez acest lucru, dar România, țara și căminul meu, a pierdut războiul economic în care a fost angrenată fără voia ei. Suntem o țară învinsă (în special din cauza incompetenței și relei voințe a “conducătorilor” noștri) iar ca popor am ajuns să fim ingrijorător de dezbinați. Trebuie să conștientizăm actuala noastră stare de “învinși de război” deoarece primul pas spre vindecare, pas pe care trebuie să-l facă orice om sau națiune “bolnavă”, este să își recunoască starea în care se află și să depună eforturi conștiente, zi de zi, pentru a se însănătoși.
După acceptarea actualei stări în care ne aflăm, de țară învinsă în războiul economic global care bântuie întreaga planetă, trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne reconstrui țara, pas cu pas, an de an, fără șovăială și fără să mai permitem cuiva să ne deturneze de la acest scop. Iar primul pas strict necesar pentru reconstrucția țării în care trăim îl reprezintă aplicarea, zi de zi, a politicii de “damage control“. Trebuie să limităm treptat (până le vom elimina) pagubele care se produc în economie zi de zi din cauza incompetenței și relei voințe a factorilor decidenți, trebuie să eliminăm de la putere factorii de decizie care au promovat politicile ce ne-au adus în actuala stare de mizerie și trebuie să ne asumăm, în mod conștient, responsabilitatea individuală și de grup pentru reconstrucția României.
Nu pot să exprim în scris dezgustul pe care mi-l provoacă faptul că sunt pus din nou în situația de a alege “răul mai mic”, tot așa cum nu pot să exprim în cuvinte cât de mult mă doare faptul că mi-am pierdut primul născut (o fetiță) deoarece, de-a lungul anilor, factorii politici decizionali au distrus sistemul și corpul profesional medical din România, aducându-l în stadiul în care funcționeaza “pe avarie” de ani de zile. Știu (deoarece cunosc destule cazuri) că o parte dintre dvs ați trecut sau treceți prin drame asemănătoare, știu că mulți dintre dvs ați fost cel puțin o dată zdrobiți psihic deoarece, de-a lungul anilor, ați fost direct afectați de efectele dezastruoase ale deciziilor pe care le-au luat multi dintre cei care ne “conduc” .
Cu toate acestea vă rog, în numele tuturor celor dragi dvs, nu lăsați pe alții să decidă și pentru dvs în turul 2 al alegerilor prezidențiale. Vă rog, deși avem de ales între două “boli” pe care nu și le dorește nici un om rațional, să mergeți la vot și să alegeți ceea ce considerați dvs că ar reprezenta pentru România o “boală” tratabilă și nu una incurabilă.
0
1
