O parte dintre inculpatii din "Mafia Carnii", trimisi in judecata pentru un prejudiciu de 24 milioane de lei. Inculpatii din dosarul "Mafia carnii" au fost trimisi in judecata de procurorii DIICOT, ei fiind acuzati ca au prejudiciat statul cu peste 24,6 milioane de lei, folosindu-se de evaziune fiscala, spalare de bani sau dare si luare de mita. Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) l-au trimis in judecata in acest dosar pe Andrei Sileanu pentru constituire de grup infractional organizat, evaziune fiscala, spalare de bani, participatie improprie sub forma instigarii, la savarsirea infractiunii de transmitere fictiva a partilor sociale sau a actiunilor detinute intr-o societate, in scopul savarsirii de infractiuni. In acelasi dosar vor fi judecati si Sorin Selesiu si Bogdan-Radu Curticiu, pentru constituire de grup infractional organizat, evaziune fiscala, spalare de bani, comercializarea de produse alterate si cumparare de influenta, scrie EVZ.
Cine a tras in civili in decembrie 1989? Argumente in favoarea implicarii unei retele secrete PCR. Incepand cu ora 18.30, din ziua de 22 decembrie 1989, se va petrece unul dintre cele mai misterioase fenomene ale Revolutiei Romane din Decembrie 1989 si tragice, in acelasi timp, respectiv atacul unor forte ramase necunoscute, denumite ca fiind "teroriste", asupra unitatilor MApN, TVR, Radioului si populatiei civile. In conditiile in care multimea din Piata Palatului scanda" Fara comunisti!, Fara comunisti!", preconizandu-se astfel o epoca noua, precum si al aparitiei lui Ion Iliescu, considerat ca fiind un apropiat al lui Mihail S. Gorbaciov, sunt de parere ca o retea secreta de rezistenta a PCR (Reteaua interna "246" din subordinea DIA) a deschis focul. Motivatia?! Onoare si fidelitate impinse pana la extrem, nationalism exacerbat, fanatism?! In opinia unor memorialisti ai fostei Securitati, Directia de Informatii a Armatei (DIA), din subordinea Marelui Stat-Major, a fost implicata nu numai in nasterea si organizarea unei retele secrete "R", denumita codificat "Reteaua interna 246", precum si in operatiuni specifice si ultra-strict-secrete incepand cu 17 decembrie 1989, anunta Adevarul.
15 milioane de euro matura zapada pe drumurile judetene din Romania. Cum si-a petrecut domnul Mortu codul rosu fara contract de deszapezire: "Avem insomnii, suntem dospiti in cafele". Peste 15 milioane de euro au indreptat consiliile judetene, in 2014, spre contractele de deszapezire. Cele 11 care le-au semnat, caci, in multe judete, fie s-a prognozat vreme buna, fie nicio companie nu a mai vrut sa participe la licitatie. Este si cazul judetului Braila, acolo unde, dupa ce presedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, a fost dus in arest la cererea DNA, meteorologii au transmis luni cod rosu de vant si ninsoare. Cine matura zapada intr-un judet acoperit de nameti in care autoritatile locale nu au nicio intelegere cu firmele locale pentru dceszapezire? Pe drumurile nationale - Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, numai daca tronsonul este, la randu-i, prins intr-un contract deja incheiat, informeaza Gandul.
Romanii au 13 zile libere legale in 2015. Cate din acestea coincid cu weekend-ul. Romanii au 13 zile libere in 2015, stabilite pentru sarbatori publice sau religioase, dar numai opt sunt in timpul saptamanii, celelalte cinci fiind in weekend. Codul Muncii prevede 12 zile libere acordate cu ocazia sarbatorilor legale, respectiv cate doua zile pentru Anul Nou, Paste, Rusalii si Craciun si cate o zi pentru Ziua Internationala a Muncii, Adormirea Maicii Domnului, Sfantul Andrei si Ziua Nationala a Romaniei. In plus, Guvernul a decis ca si Ziua Unirii Principatelor Romane (24 ianuarie) sa fie zi libera. Primele zile libere din 2015 sunt 1 si 2 ianuarie (joi si vineri), urmate de Ziua Unirii Principatelor Romane, 24 ianuarie (sambata) si de zilele acordate de Paste, respectiv 12 si 13 aprilie (duminica si luni). In 2015, Ziua Internationala a Muncii (1 mai) va fi vineri. Rusaliile vor fi sarbatorite, in 2015, in zilele de 8 si 9 iunie (luni si marti), iar Adormirea Maicii Domnului (15 august) este intr-o zi de sambata, scrie StirileProtv.ro.
DW: Cine poate critica Curtea Constitutionala si cine nu. O noua lege privind supravegherea comunicatiilor elecronice a fost contestata la Curtea Constitutionala. Anterior, serviciile de informatii criticasera deciziile Curtii, pe care au considerat-o incompetenta. Cel mai semnificativ lucru care s-a intamplat in legatura cu legile supravegherii comunicatiilor electronice a fost comentariul deputatului Sebastian Ghita la adresa Curtii Constitutionale. Niciodata un om politic sau un reprezentant al unor institutii oficiale nu a tratat forul constitutional cu atata condescendenta. Iata ce spunea in luna septembrie: "Guvernul si Parlamentul trebuie totusi sa-si asume mai puternic rolul institutional si poate prin comunicare mai buna cu judecatorii Curtii, poate cu explicatii mai serioase, ajungem sa repunem lucrurile la locul lor. Astazi, Romania are o problema foarte mare. Nu vreau sa invinovatesc o institutie importanta cum e Curtea C". Afirmatii de aceeasi natura facuse si directorul SRI, George Maior sau procurorul Laura Codruta Kovesi, anunta Deutsche Welle.
Aventurile "baronului" Nicusor Constantinescu in Statele Unite. Imediat dupa operatie, "netransportabilul" Constantinescu s-a plimbat 320 de kilometri prin SUA. El s-a intors in tara pentru a nu fi inchis in Penitenciarul Buffalo Federal Detention Center din New York. Nicusor Constantinescu a fost intr-o forma de zile mari la ultimul termen din procesul retrocedarilor ilegale de la Constanta. Presedintele Consiliului Judetean a facut instructie cu jurnalistii incomozi ,la Curtea de Apel Bucuresti. "Ai facut armata, ma? Nu stii sa faci culcat si imi pui mie intrebari? Tu ai facut armata? Ia, hai, fa repede trei flotari!" Motive avea suficiente: tocmai fusese lasat in libertate de judecatoarea Eleni Cristina Marcu de la Curtea de Apel Constanta, informeaza EVZ.
Basarabia istorica: care sunt urmele de romanism ramase la granita cu Occidentul. Aceasta este povestea unei calatorii nu departe de Romania si totusi, parca intr-o alta realitate geopolitica si intr-un alt timp. Destinatiile noastre: Bugeacul - teritoriul dintre Marea Neagra, Dunare si Nistru. Apoi Odesa, cel dintai avanpost al Occidentului in spatiul rusesc. Este povestea realizarii unui film documentar despre aceasta regiune. Dar mai mult decat atat, este povestea unei explorari a frontierei Europei. Ce este Bugeacul, azi? Are Europa vreo sansa aici? Va fi aici viitorul teatru al expansiunii rusesti, dupa modelul Peninsulei Crimeea? Ce mai inseamna Romania pentru oamenii de aici? Sunt doar cateva dintre intrebarile cu care am plecat la drum, intr-o zi de iarna prematura. Integral in Adevarul.
