Guvernul de la Atena a crezut ca o prabusire a economiei Greciei va antrena o cadere a economiei mondiale si a sperat ca un NU la referendumul din 5 iulie ii va intari pozitia de negociere, poveste, sub acoperirea anonimatului, un consilier grec de rang inalt care a participat la negocierile cu Eurogrup din ultimele cinci luni si care acuza un ton extrem de dur, santaj si "asasinare mediatica" din partea europenilor. Interviul a fost acordat cunoscutului site francez de investigatii Mediapart in saptamana dinaintea referendumului.
"Am plecat la lupta crezand ca avem aceleasi arme ca si ei. Le-am subestimat puterea. Este o putere care se inscrie in insasi structura societatii, in modul de a gandi al oamenilor. Se bazeaza pe control si santaj. Avem foarte putine parghii in fata ei. Edificiul european este kafkian", spune sursa citata, care sustine ca, initial, Varoufakis, cu argumentele sale, a reusit sa schimbe opinia publica in Europa si chiar in Germania, dar Eurogrup a ripostat.
La inceputul lui februarie, Dijsselbloem i-ar fi spus lui Varoufakis: "Fie semnati memorandumul, fie economia voastra se prabuseste. Cum? Va daramam bancile".
El sustine ca grecii nu au fost sustinuti deoarece Eurogrupul nu functioneza de maniera democratica. Guvernul grec, spune sursa citata, a descoperit prea tarziu ca europenii vor sa-l excluda pe Varoufakis dupa anuntul referendumului. Varoufakis a intrebat: "Cine a decis asta". Dijsselbloem i-a raspuns: "Eu am decis. "Nu ar trebui sa existe un vot? Aceasta decizie nu ar trebui luata in unanimitate? Intr-o societate normala, da, dar Eurogrup nu functioneaza formal, nu exista nicio minuta a dezbaterilor.
Acesta a afirmat ca fostul ministru grec de Finante a "descris incidente care dovedesc ca Eurogrup este total nedemocratic, aproape neofascist" (un termen des folosit de propaganda rusa in ultima perioada, n.r.).
"A discuta prea mult cu Schauble poate fi periculos, pentru ca risti sa nu obtii finantarile. Bancile germane isi vor banii inapoi. E o organizatie unde nu iti poti face auzita vocea. Doar Varoufakis a vorbit deschis. Schauble i-a spus: 'Cati bani vrei ca sa iesi din euro'? Nu a vrut Grecia in euro. A fost primul care a vorbit de iesirea Greciei, in 2011", a declarat consilerul grec.
El a reluat teza potrivit careia toti banii imprumutati de Grecia au mers la plata datoriei externe. "Nu am primit niciun ajutor financiar pentru a plati. Nu ne putem imprumuta pe termen scurt. Nu putem lua nicio masura pentru a imbunatati lichiditatea economiei: BCE a impus restrictii, una dupa alta. Este ceea ce eu numesc sufocare prin credit".
La jumtatea lunii martie, a continuat oficialul grec, o serie de surse de la Bruxelles au spus: "Da, institutiile (BCE, FMI, Comisia) folosesc creditul pentru a va asfixia, pentru a forta guvernul sa se supuna si sa accepte reformele. Faceti-o repede".
"Guvernul credea ca a merge pana la prabusirea economiei grecesti va provoca prabusirea economiei mondiale. Acest lucru nu s-a produs si imi pare rau. Am urmarit evolutia euro, cum a reactionat la experimentele lor. Schauble si Berlinul sunt inteligenti. Au alimentat artificial criza: 'Grecii nu coopereaza. Nu au inteles ce trebuie sa faca. Nu ofera nicio cifra'. Ori, in loc sa cada, euro a urcat. La fel s-a intamplat si pe pietele bursiere".
Sursa citata a declarat ca guvernul de la Atena a inteles de-abia in ultima saptamana (dinaintea referendumului) ce se intampla, dar era prea tarziu. El acuza pseudo-negocieri prin care Eurogrup a castigat timp, grecii au pierdut timp iar Varoufakis a fost "asasinat mediatic".
"Am pierdut orice sprijin economic pentru a gasi termenii unui noi acord si am pierdut orice credibilitate pentru a ii forta sa negocieze cu noi. In acel moment, aripa dreapta a guvernului, Tsipras si Varoufakis, a spus ca este de ales intre modelul cipriot sau referendumul.
Cei doi sperau ca, in cazul unei victorii a NU-ului, pozitia lor va fi intarita pentru a scapa de un acord care sa excluda o restructurare a datoriei externe sau ajustarea bugetara.
Dar europenii nu s-au trezit in fata unei crize mondiale si nici macar europene, sau macar o prabusire a pietelor (dupa anuntul referendumului, cand bursele europene au scazut luni, dar au recuperat rapid pierderile in zilele ulterioare, n.r.). A existat o cadere a burselor, fluctuatii monetare, lira sterlina a crescut. Dar, in cele din urma, europenii nu mai sunt tot atat de pregatiti sa ajunga la un acord ca inainte de referendum.
Declaratiile acestuia, pentru Mediapart.fr, pot fi citite integral aici (in engleza) sau aici (in franceza).
12
122
