RISE Project a descoperit o diferență de 115.000 de euro între veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a consemnat în declarațiile de avere, în perioada 2005-2008, și sumele prezente în contractele pe care le-a semnat pentru închirierea proprietăților sale imobiliare. Astfel, din contracte reiese că, în perioada invocată, Iohannis a încasat chirii în valoare de 150.000 de euro. În același timp, în declarațiile de avere, acesta a consemnat venituri totale din chirii de doar 35.000 de euro.
RISE Project a obținut, în copie, câteva contracte de chirie semnate între Klaus Iohannis și firme care și-au deschis puncte de lucru în imobile deținute de acesta. Contractele au fost obținute de la Registrul Comerțului, unde au fost depuse de respectivele firme, pentru a face dovada că funcționează legal în imobilele lui Klaus Iohannis.
Datele financiare cuprinse în aceste contracte, puse în oglindă cu informațiile prezente în declarațiile de avere ale lui Klaus Iohannis, relevă faptul că actualul președinte al României ar fi putut încasa, ani la rând, sume mai mari decât cele pe care le-a făcut publice.
În perioada 2004-2007, interval acoperit de documentele obținute de RISE, diferența dintre sumele din contracte și cele menționate de Iohannis în declarațiile de avere este, în total, de 115.000 de euro.
Astfel, din contracte reiese că, în perioada invocată, Iohannis a încasat chirii în valoare de 150.000 de euro. În același timp, în declarațiile de avere, acesta a consemnat venituri totale din chirii de doar 35.000 de euro.
Primul dintre aceste contracte de chirie a fost încheiat în noiembrie 2001, cu banca Raiffeisen. Prin acest contract, soții Iohannis și Ioan Baștea – proprietari în cote egale ai unui spațiu comercial situat în centrul Sibiului (Strada Nicolae Bălcescu nr. 29) – luau în chirie, pentru cinci ani, o agenție a băncii Raiffeisen, contra unui preț de 20.000 de USD/an. În ultima zi lucrătoare a lui 2006, 29 decembrie, contractul a fost reînnoit, printr-un act adițional, fiind prelungit cu zece ani.
Cu această ocazie, Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat chiria pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro.
O jumătate din bani, 90.000 de euro (circa 302.000 lei, la cursul valutar din ianuarie 2007), ar fi trebuit să le revină lui Klaus Iohannis și soției sale, dupa cum arata contractul prezentat de RISE Project. Ca urmare, această sumă ar fi trebuit să se regăsească în declarația de avere pe care primarul Sibiului a depus-o în 2008. (Sau – în cazul în care banii din viramentul efectuat de Raiffeisen au ajuns în aceeași zi în care a fost semnat contractul, adică în ultima zi lucrătoare a lui 2006 – în declarația de avere completată în 2007.)
Dar suma respectiva nu s-a regăsit. În locul ei, Iohannis a consemnat o sumă de aproape douăzeci de ori mai mică: 16.278 de lei.
De altfel, aceeași sumă, de 16.278 de lei – nici 1 leu mai puțin, nici 1 leu mai mult – s-a regăsit, monoton, și în declarațiile de avere ale anilor 2005 și 2006, când, potrivit contractului cu Raiffeisen, primarul Sibiului ar fi trebuit să primească o chirie de 10.000 de USD pe an (28.800 de lei, în 2005 și 29.800 de lei, în 2006).
Deși Agenția Națională de Integritate l-a anchetat pe Klaus Iohannis în trei cazuri – referitor la eventualele poziții de incompatibilitate sau la posibilele conflictele de interese în care acesta s-ar fi găsit, în perioada în care era primar al Sibiului – ANI nu a finalizat vreodată o anchetă care să aibă ca subiect averea actualului șef al statului.
Președintele României nu a dorit să discute cu RISE Project, în cursul acestei documentări, și nici nu a răspuns la întrebările pe care RISE i le-a transmis prin intermediul biroului de presă al Administrației Prezidențiale.
- Citeste tot articolul si comenteaza pe RiseProject.ro
8
5
