Ce mesaj au decriptat specialistii din gesturile de prietenie cu care a fost intampinat Ciolos de liderii europeni. Premierul Dacian Ciolos a fost prezent zilele trecute la reuniunea Consiliul European de la Bruxelles, unde, pe langa lucrarile oficiale, s-a intalnit pentru discutii si cu mai multi lideri europeni. Specialistii in body language au tradus pentru "Adevarul" felul in care politicieni ca Martin Schulz sau Federica Mogherini l-au primit pe liderul de la Palatul Victoria. Relaxarea de care a dat dovata Ciolos este sesizata si de alsi specialisti in psihologia gesturilor. "In sfarsit avem un prim-ministru fara complexul Bruxelles-ului! Ba, dimpotriva, cred ca a fost vedeta intalnirii dinaintea sedintei. A jucat impecabil, fara trac!", a explicat profesorul Ion Duvac, specialist in psihologia gesturilor.

ActualitateFoto: Colaj foto

Un inceput bizar. La un an de Iohannis. La un an de la preluarea functiei supreme, la exact 26 de ani de la prabusirea dictaturii, stam bine cu noul presedinte, cum zic unii? Sau cum cred altii, catastrofal? Ori poate nici prea prea nici foarte foarte? La un an de la gloriosul ei debut, presedintia lui Klaus Werner Iohannis nu e usor de etichetat, daca nu e sa ne repezim nedrept fie in el, fie in criticii sai. Ajuns la Cotroceni cu sprijinul unei revolutii a decentei, care l-a impiedicat la urne, in special cu ajutorul votului romanilor din strainatate, pe catastrofalul Victor Viorel Ponta, presedintele n-a stralucit in primele sase luni ale mandatului sau decat prin absente moral si politic nemotivate. Comunicator dezastruos, lipsit de experienta politica a capitalei, taciturn, lent in vorbire intr-o lume damboviteana care apreciaza replica agera si riposta verbala reflex, Iohannis a parut din capul locului rau inspirat, rau tactician si inca si mai rau sfatuit, scrie Deutsche Welle.

Interviu cu Raluca Pruna, ministrul Justitiei: Ar fi neserios sa ma lansez in speculatii cu privire la prelungirea mandatelor procurorilor sefi. Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a explicat, intr-un interviu pentru "Romania libera", care sunt prioritatile pentru mandatul sau. Demnitarul vrea un sistem de informatizare a instantelor pentru toata tara si a precizat ca va continua investitiile in infrastructura. Raluca Pruna nu doreste sa faca speculatii cu privire la mandatele procurorului-sef al DNA si procurorului general, dar afirma ca are obligatia morala de a merge personal in tara, sa-i incurajeze pe cei integri sa-si depuna candidatura pentru astfel de functii. Intrebata daca ar alege sa-si dea doctoratul cu un politician, ministrul Justitiei a raspuns ca autocenzura pe considerente morale tine de constiinta fiecarui magistrat.

HARTA romanilor plecati in strainatate. Topul tarilor UE in care romanii reprezinta cea mai mare comunitate. Romanii plecati din tara au ajuns sa constituie minoritatea principala sau una dintre cele mai numeroase minoritati stabilite in mai multe state ale Uniunii Europene, arata cel mai recent raport Eurostat privind cetatenii straini din statele UE. Astfel, romanii constituie principala minoritate de straini cu rezidenta in strainatate in Spania, Italia si Ungaria, minoritati importante de romani gasindu-se si in Grecia, Cipru, Portugalia si Slovacia. Cei mai multi se afla insa in Italia, apoi in Spania si Germania, in cele trei tari aflandu-se aproape 2 milioane de romani cu rezidenta,scrie gandul.info.

ATROCITATI HORTHYSTE, IN ODORHEIUL SECUIESC AL SFARSITULUI DE AN 1989. Lt.-Col. (rez.) Mircea Buie - marturia unui condamnat la moarte prin spanzurare de extremistii unguri. Neorevizionismul maghiar s-a manifestat cu putere in Harghita si Covasna. Avea sa o constate pe propria-i piele, Mircea Buie, un tanar ofi ter de Securitate, la acea vreme, pe care evenimentele din 1989 l-au prins activand la Odorheiu Secuiesc. Ofi terul a scapat ca prin minune de spanzurare, doar sansa facand sa se rupa creanga de care il agatase un grup de extremisti maghiari. Marturisirea lui este cutremuratoare, scrie EVZ.ro.

De 20 de ori mai prost rasplatite decat fotbalistii: de ce locul 3 in lume valoreaza mai putin decat o calificare la Euro 2016. Peste tot in lume, fotbalistii sunt, in permanenta, in centrul atentiei. Prin comparatie, un campion olimpic intr-o alta disciplina, care munceste ani de rand pentru o medalie, isi traieste momentul de glorie imediat dupa triumf si eventual cateva zile dupa. Iar dincolo de aceasta discrepanta mediatica, exista una si mai mare, din punct de vedere financiar. Nationala de handbal feminin tocmai a cucerit medalia de bronz la Campionatul Mondial. In finala mica, tricolorele au spulberat Polonia, scor 31-22. A fost a doua cea mai mare diferenta de scor intr-o finala mica a Mondialelor, dupa cea din 1955, atunci cand Danemarca a invins Norvegia, scor 25-14. Pentru un astfel de parcurs, incheiat cu locul 3 in lume, un rezultat de neimaginat pentru fotbalul romanesc, handbalistele vor primi cate 7.500 de euro. Iar asta in conditiile in care bonusul a fost chiar marit deja, scrie Adevarul.