Subiectele Zilei: Top condamnati definitiv in 2015, in dosarele DNA; Povestea primului en gros deschis in Romania dupa Revolutie: "Caram banii cu sacul!"; Marile mize ale schimbarilor din Justitie in 2016. Prima mutare: noua conducere a CSM

de Mircea Barzoi     HotNews.ro
Marţi, 5 ianuarie 2016, 3:34 Revista Presei | Subiectele Zilei

SUBIECTELE ZILEI
Foto: Colaj foto
Top condamnati definitiv in 2015, in dosarele DNA. Primii zece condamnati celebri care au ajuns in spatele gratiilor au primit pedepse intre 5 si 10 ani de inchisoare. Evazionistii sau escrocii trimisi in judecata de procurorii anticoruptie au incasat, anul trecut, cele mai mari pedepse defifi nitive, recordul fiind de 12 ani inchisoare. Achitatul anului este Marian Oprisan. Anul trecut a fost unul "negru" pentru o serie de personaje care s-au vazut trimise la inchisoare pentru multi ani. Din analiza pedepselor definitive dictate de judecatori in dosarele de coruptie instrumentate de procurorii DNA, se observa ca cele mai mari condamnari au fost date pentru infractiuni de evaziune fiscala, in dosare cu prejudicii enorme. Imediat, ca "greutate" a pedepselor sunt infractiunile de luare de mita. Daca in prima categorie intra afaceristi fara scrupule, condamnati la pedepse de peste 10 ani de inchisoare, primii zece functionari publici care au luat mita s-au ales cu pedepse definitive intre 10 si 5 ani inchisoare. In acesta categorie intra politicieni, directori de societati de stat, directori de regii sau prieteni ai politicienilor, asa numitele "proptele" care finanteaza partidele, indiferent de culoarea lor politica. Cristian Poteras, Maria Schutz, Dinel Staicu, Constantin Nicolescu, Toader Mihai, Monica Iacob Ridzi sau Aurel Pana sunt numai cateva dintre personajele care au intrat la inchisoare pentru multi ani, scrie EVZ.   

Povestea primului en gros deschis in Romania dupa Revolutie: "Caram banii cu sacul!". Complexul comercial Massa a fost primul mare depozit de marfuri de larg consum din Romania. La inceputul anilor '90, la Massa se gaseau de toate, de la blugi turcesti la casetofoane si de la guma de mestecat la covoare. Povestea omului care a demarat aceasta afacere este spectaculoasa si arata cat de fragil era statul roman in fata hoardelor de bisnitari aparuti peste noapte. Razvan Constantinescu (51 de ani) a fost unul dintre patronii Massa, un complex comercial aparut in 1992. Complex comercial este, totusi, un termen prea pretentios pentru un fost depozit agricol din comuna Glina (la cativa kilometri de Bucuresti). In halele de la Massa si-au deschis standuri bisnitarii care trecusera de la caratul de marfuri turcesti cu portbagajul de Dacie la importul cu TIR-uri si vapoare, anunta Adevarul.

Marile mize ale schimbarilor din Justitie in 2016. Prima mutare: noua conducere a CSM. Anul 2016 incepe cu traditionala schimbare de conducere a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care insa anunta chiar din primele zile ale lunii ianuarie anul de foc prin care va trece sistemul judiciar. Candidatul la sefia forului suprem al magistratilor, judecatorul Mircea Aron, sustine modificarea procedurii de numire a sefilor DNA si Parchetului General, ale caror mandate expira in primavara, eliminand din joc ministrul Justitiei. Procurorii sefi ai DNA si Parchetului General, Laura Codruta Kovesi si Tiberiu Nitu, ar putea fi schimbati la primavara, cand le expira mandatele. Pana la toamna, la Curtea Constitutionala trebuie numiti 4 noi judecatori - in masura in care se va stabili si un inlocuitor pentru Toni Grebla, trimis in judecata de DNA -, precum si sa fie ales un nou presedinte, mandatul lui Augustin Zegrean expirand. Tot in toamna expira si mandatele sefilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar actuala presedinta Livia Stanciu nu mai are dreptul la un nou mandat. La toamna se schimba si componenta CSM, informeaza Gandul

Anul bataliei pentru guvernare.
Liderii politici isi pregatesc strategia pentru 2016, cand vor avea loc alegeri locale si parlamentare. Dupa alegerile parlamentare, programate la finalul anului, vor incepe negocierile pentru viitorul guvern, care ar urma sa aiba mandat pana in 2020. Presedintele Klaus Iohannis ar putea sa incerce o noua nominalizare a lui Dacian Ciolos ca premier, dar liberalii vor sa intre la guvernare cu premier propriu, iar social-democratii se tem sa ramana inca patru ani in opozitie. Presedintele Klaus Iohannis si premierul Dacian Ciolos intra in anul 2016 de pe pozitii aparent avantajoase. Ambii sunt bine cotati in sondajele de opinie si ambii nu ar urma sa nu participe la alegeri, ceea ce i-ar impiedica sa fie tentati sa ia masuri populiste. Topurile increderii sunt dominate de Klaus Iohannis, eternul Mugur Isarescu si Dacian Ciolos, clasati cu mult peste liderii partidelor politice Alina Gorghiu, Vasile Blaga sau Liviu Dragnea. Dincolo de aceste elemente oficiale, lucrurile sunt mai complicate, scrie Romania Libera.   

Legile a caror soarta va fi decisa la inceputul lui 2016. Unde s-au "impotmolit" deciziile privind fumatul sau darea in plata. La inceput de 2016, facem bilantul marilor legi care au fost in ultima perioada pe agenda publica. Si asta pentru, ca desi au trecut de Parlament, nu toate au intrat si in vigoare. Daca asupra pensiile speciale pe care si le-au votat senatorii si deputatii nu mai planeaza niciun semn de intrebare, nu la fel stau lucrurile in cazul dispozitiilor privind fumatul in spatii inchise sau a celor care urmau sa vina in ajutorul romanilor indatorati la banci. Legea ce interzice fumatul in spatiile publice inchise a fost adoptata pe 15 decembrie de Parlament. Momentan, ea nu poate fi insa promulgata deoarece 33 de senatori si deputati au depus la Curtea Constitutionala o sesizare de neconstitutionalitate, care va fi discutata pe 27 ianuarie. Ei spun ca legea reprezinta o "ingerinta nepermisa" in modul de viata al oamenilor si ca discrimineaza, de pilda, detinutii sau pasagerii din aeroporturi in raport cu ceilalti fumatori, anunta StirileProtv.ro

Degeaba te temeai de invazia refugiatilor teroristi, ca-n Romania abia vin 45 de africani. Razboaie, foamete, seceta, armata obligatorie pe termen indefinit, mai putina libertate ca in Coreea de Nord, riscul de a fi bagat la inchisoare oricand, fara motiv. Si toate astea nu sunt de ajuns pentru a-i convinge pe refugiati sa aleaga Romania ca tara adoptiva. In urma cu doua luni, Romania s-a oferit sa primeasca un prim val de trei sute de refugiati. Doar 45 de migranti din miile de solicitanti de azil care traverseaza lunar desertul si marea in Italia si Grecia vor fi relocati aici, in prima faza. Dintre acesti 45 de refugiati, asteptati in Romania in viitorul apropiat, cei mai multi sunt originari din Eritreea, tara in care jumatate din populatie este crestina si cealalta jumatate, musulmana. De ce atat de putini? Pentru ca refugiatii nu vor in Romania, Romania nu ii vrea aici, iar procedurile de relocare stabilite de Uniunea Europeana sunt complicate si neclare, informeaza Vice.com.


Citeste mai multe despre   











Citeste pe Stirile ProTV

VIDEO USS Zumwalt, nava militara invizibila de ultima generatie, perla a coroanei Marinei americane, s-a stricat in Canalul Panama

USS Zumwalt, nava militara invizibila de ultima generatie, "perla a coroanei" Marinei americane, s-a stricat in canalul Panama, acolo unde se gasea in drum spre baza navala din San Diego, a anuntat Marina Statelor Unite.
4144 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version