Consecvent in coruptie. Fenechiu a continuat sa ia spaga si dupa prima condamnare in "Transformatorul". Relu Fenechiu este acuzat ca a cerut si a primit spaga cand ocupa fotoliu de ministru in Guvernul Romaniei. In acelasi timp, el se ducea si la procesul sau de la Curtea Suprema, unde sustinea ca eforturile sale de la Transporturi sunt pentru "starpirea flagelului" numit coruptie. "Cand am ajuns ministru, am facut tot ce mi-a stat in putinta pentru eliminarea coruptiei", declara Relu Fenechiu (51 de ani), pe 30 ianuarie 2014. In acea zi el a fost condamnat definitiv la 5 ani de inchisoare cu executare in dosarul "Transformatorul". Doi ani mai tarziu, in iunie 2016, procurorii DNA l-au contrazis pe Fenechiu, si spun ca politicianul ar fi luat spaga atunci cand conducea Ministerul Transporturilor si era deputat in Parlamentul Romaniei. Apogeul puterii politice a lui Fenechiu a inceput in decembrie 2012, dupa ce a fost ales pentru al treilea mandat de deputat in Parlamentul Romaniei. Pe 21 decembrie 2012, el a fost numit ministru la Transporturi. A fost un mandat in care s-a negociat privatizarea CFR Marfa, deblocarea Programului Operational Sectorial de Transport (POST), demararea unor proiecte in parteneriat public-privat, cum a fi autostrada Iasi-Targu Mures, precum si lucrari in Portul Constanta. Fenechiu si-a incheiat mandatul ministerial pe 13 iulie 2013. Motivul: Curtea Suprema l-a gasit vinovat, in faza de fond a procesului, de complicitate la abuz in serviciu in dosarul ￯Transformatorul", scrieAdevarul.

SUBIECTELE ZILEIFoto: Colaj foto

Cum a fost ingenuncheata DNA de un clan mafiot. Documentele care arata ca anchetatorii stiau despre jaful de la Fundulea. Inca de acum 15 ani, procurorii anticoruptie au fost sesizati in legatura cu un furt masiv de terenuri care apartineau Statiunii de Cercetare Fundulea. Printre cei care au atras atentia se numara doi fosti ministri ai Agriculturii: Valeriu Tabara si Stelian Fuia. Ilegalitatile au fost scoase la iveala de Corpul de Control al Guvernului Ponta care, culmea, verifica terenurile de la Nana ale fiicei lui Traian Basescu, Ioana O simpla privire aruncata pe documente, fie ale Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), fie ale altor institutii sesizate inca de la sfarsitul anilor '90, demonstreaza ca autoritatile statului roman stiau despre un furt masiv de terenuri. "Motorul" acestor actiuni care au condus la instrainarea a aproape 5.500 de hectare ale Institutului si Statiunii Agricole din Fundulea (Calarasi), cu o valoare de peste 15 milioane de euro, sunt, conform documentelor si marturiilorEVZ, membri ai Clanului "Chira", o grupare de interlopi ai carei membri au fost retinuti, recent, de DIICOT.

Mircea Basescu, o noua incercare de a scapa din inchisoare. CCR dezbate joi exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Mircea Basescu, Florin Anghel si Marian Capatana a dispozitiilor din Codul penal referitoare la definirea infractiunii de trafic de influenta, infractiune pentru care fratele fostului presedinte a fost condamnat la 4 ani de inchisoare. Avocatul lui Mircea Basescu sustine in exceptia de neconstitutionalitate, depusa la 22 aprile, ca articolul 291, alineatul 1 din Codul Penal privind traficul de influenta nu este in acord cu Legea fundamentala, argumentand ca in cuprinsul acestui articol se regaseste o formulare ambigua, care lasa loc de interpretari, informeazaGandul.

Violeta Alexandru, ministrul pentru Dialog Civic, explica noile standarde de transparenta. La inceputul saptamanii viitoare, in Bucuresti are loc un forum dedicat parteneriatului transparent si durabil al Executivului cu administratia locala. Ministrul Dialogului Civic Violeta Alexandru a acordat "Romaniei libere" un interviu pe acest subiect. Ea sustine ca se iau masuri astfel incat indiferent ce echipa politica vine la Guvern, standardele sa nu mai poata fi vreodata coborate. Romania libera: Cum stati cu transparenta institutionala pe care v-ati propus sa o edificati in mandatul dv.? Violeta Alexandru: Am evaluat peste 200 de institutii din administratia centrala si locala, pentru a vedea in ce masura cerintele minimale din Legea 544 a liberului acces la informatiile de interes public si din Legea 52 a transparentei decizionale sunt indeplinite. Situatia era modesta, mediocra. Am venit cu o masura de standardizare a afisarii informatiilor. Am solicitat autoritatilor sa afiseze din oficiu alte date care nu sunt interzise de lege a fi publicate, precum contractele de achizitii, conducerea autoritatilor publice, bugetul de venituri si cheltuieli, agenda de lucru a demnitarilor. In aprilie, de la 62% grad de conformare, la nivelul ministerelor am urcat la peste 95%. La institutia prefectului, de la peste 60% am ajuns la 97%. La consiliile judetene, de la 72% acum suntem la 93%. La municipii, de la 53% am urcat la 83%.Publicam intreaga situatie a tuturor reprezentantilor statului ian consiile de administratie, inclusiv indemnizatiile pe care le iau. Integral inRomania Libera.

Cei care nu isi mai pot plati creditele "Prima Casa" ar putea scapa de executarea silita. Legea pregatita de parlamentari. Beneficiarii Programului Prima Casa care nu-si mai pot achita ratele catre banci ar putea scapa de executarea silita. Parlamentari de la toate partidele au depus o initiativa legislativa in acest sens, nemultumiti ca legea darii in plata nu se aplica si romanilor cu credite "Prima Casa". Potrivit initiatorilor, ANL ar putea cumpara toate locuintele celor intrati in incapacitate de plata, urmand ca proprietarii sa devina chiriasi. Daca dupa cinci ani acestia nu pot relua plata ratelor, pierd casa definitiv. Din 2009 pana in prezent aproximativ 160.000 de romani si-au luat o locuinta prin Programul Prima Casa. Dintre acestia, doar 389 de clienti, adica 0,25% din totalul celor imprumutati, au intrat in procedura de executare silita pentru ca nu si-au mai platit ratele. Catalin Zamfir, initiatorul legii darii in plata, sustine ca a gasit solutia pentru ca toti acesti oameni sa nu ramane pe drumuri, anuntaStirileProtv.ro.

Cum va arata noua lege a salarizarii bugetare. Sporurile vor fi incluse in salariul de baza, impactul bugetar ajunge la 28 de miliarde de lei anual. Legea salarizarii bugetarilor are un impact de 28 de miliarde de lei daca se ia in calcul varianta care ￯rezolva lucrurile￯ sau de 10-14 miliarde de lei daca se restrang cheltuielile, ceea ce inseamna ca va putea fi implementata in patru-cinci ani de la adoptare, a declarat, la Adevarul Live, Dragos Pislaru, ministrul Muncii. Oficialul a mai spus ca proiectul legii va fi finalizat pana la sfarsitul acestui an daca se pastreaza echivalarile actuale intre categoriile de bugetari si ca s-ar deschide o "Cutie a Pandorei" daca se va aduce in dezbatere unde se va situa "profesorul fata de doctor, politist sau judecator". "Va readuc aminte ca, pe vremea cand calculam in primavara potentialul impact, varianta care rezolva, sa spunem, lucrurile era undeva la 28 de miliarde de lei, ca si cost, iar varianta cea mai mica-mica, care strangea oarecum lucrurile si nu mai respecta toate principiile legii unitare 284/2010 era undeva intre 10 si 14 miliarde de lei. Prin urmare, nu ai cum pe un buget care are ca disponibil de crestere a masei salariale intre 2 si 2,5 miliarde de lei pe an, sa te duci pe un interval mai mic de patru-cinci ani. Acesta este intervalul pe care il vom propune", a afirmat oficialul, informeazaAdevarul.