Fostul sef al Armatei, mort la Revolutie, a fost initial exclus din partid pentru furt si violenta.
La 18 ani de la disparitie - in dimineata zilei de 22 decembrie 1989 -, generalul Vasile Milea ramane unul dintre cele mai controversate personaje ale Revolutiei, atat prin ordinele date in timpul revoltei, ca ministru al apararii, dar si prin prisma variantei oficiale a mortii, sinuciderea.
Si mai putin cunoscute raman insa detaliile din biografia sa. Cele legate de suisurile si coborasurile carierei militare, de sanctiunile si promovarile pe linie de partid, de caracterizarile facute de superiori si subordonati.
„Evenimentul zilei”, in colaborare cu „Militia spirituala”, reconstituie astazi traiectoria generalului, pe baza filelor din „Dosarul de Partid al Tovarasului Milea Vasile”. Un document de referinta care denota hotararea fostului ministru al lui Ceausescu de a intra in Partidul Comunist si detaliaza episodul excluderii sale, pe fondul acu-zatiilor grave, de abuz de putere si instigare la furt.
Ura fata de mosieri
INTRAREA. Pentru a deveni membru al Partidului Muncitoresc Roman (PMR, predecesorul PCR - n.r.), Vasile Milea, pe atunci maior, a depus pe 16 februarie 1955 o cerere la Organizatia de Baza a UM 04326 Basarabi. „Studiind hotararile PMR, (...) mi-am dat seama de telul si scopul maret pe care-l urmareste sa-l infaptuiasca in Patria noastra...”, scria in acea vreme maiorul Milea. Admiterea sa printre comunistii cu carnet nu s-a facut insa automat.
Au urmat procedurile standard ale birocratiei de partid: verificarea rudelor si prietenilor viitorului membru, sedintele cu prelucrari si dari de seama ale candidatului, redactarea la foc automat de autobiografii pentru cei de la Cadre si referintele date de ofiterii care l-au cunoscut. Pentru acestia din urma, camaradul Milea trecea drept „unul dintre cei mai pregatiti”, un om plin de „vointa de a realiza lucruri cat mai bune”, dar si un „arogant” sau un personaj care avea de „lichidat mai multe lipsuri”.
La toate acestea, pe 20 iulie 1955, candidatul Vasile Milea adauga la dosar si dovada suprema a profundei sale antipatii fata de clasele exploatatoare. Antipatie dezvoltata, marturisea viitorul general, in adolescenta, cand muncea cu familia la lemne, in slujba unui mosier: „In timpul cat am lucrat cu familia mea la lemne la acest mosier am vazut o serie de escrocherii pe care le facea cu muncitorii. Acest lucru m-a facut sa-l urasc si mai mult”.
De altfel, asa cum rezulta din propriile declaratii din dosar, unele rude ale generalului (r) Milea au continuat, si dupa sosirea comunistilor, sa-si castige existenta ca muncitori forestieri. Ulterior, dupa aproape doi ani de „probe”, pe 20 septembrie ‘57, Vasile Milea a devenit membru cu „drepturi depline” al PMR.
Paguba de 700.000 de lei
EXCLUDEREA. Respectarea disciplinei de partid nu a fost insa usoara. Pe 30 iulie 1958, la mai putin de un an de la debutul efectiv in PMR, ofiterul Milea, devenit intre timp locotenent-colonel, era exclus. Cu cateva luni mai devreme, Controlul Financiar Intern (CFI) descoperise o paguba de peste 700.000 de lei, iar Milea a fost destituit din fruntea Diviziei 9 Mecanizata „Marasesti”. I se imputau lipsuri in parcul auto, la carburanti, depasirea normelor de kilometri, o butelie de aragaz, dar si ca si-a obligat subordonatii sa fure de pe santiere.
Integral in Evenimentul Zilei
