Statul roman deconteaza medicamente care nu ajung niciodata la bolnavi. Unele costa mii de euro si dispar in piata neagra. Exista in Bucuresti garsoniere cu frigidere pline de medicamente, iar locatarii nu sunt pacienti, ci traficanti. Ei sunt doar crima organizata din strada, dar lantul include bolnavi, doctori, farmacisti si producatori, arata o investigatie realizata de site-ul Rise Project.
Aceasta industrie subterana influenteaza direct crizele de citostatice sau de medicamente pentru HIV/SIDA. RISE Project a identificat traficanti, a aflat cum dispar medicamentele subventionate de stat, cine pierde si cine castiga.
Guvernul roman plateste 1.000 de euro pentru pastilele lui Ion. Pastilele n-ajung la el, ci la un traficant care le vinde unei farmacii angro. Mai departe, pastilele merg la Jean-Pierre, in Franta, unde costa 2.000 de euro. La final, castiga producatorul, adica o corporatie care vinde la doua guverne aceeasi pastila.
5 Octombrie 2016. Piata Victoriei, Bucuresti. Ora 22.16. Un Audi A7 negru parcheaza in lumina felinarelor din fata Guvernului. Un tanar imbracat in negru urca pe locul din dreapta, lasa un colet, ia banii pentru transport, coboara si se indeparteaza grabit.
Ora 22.35. Audi-ul se muta la vreo 500 de metri, langa muzeul Antipa, pe o straduta care da in bulevardul Kiseleff. In dreapta lui urca un alt tanar cu un alt colet.
- - Salut, fratello!, zice soferul.
- - Salutare!, ii raspunde tanarul.
- - Ia...
- - Uite, astea-s, doua cutii, i le intinde acesta. Iesim pe profit 2.200 lei cu ele. Jumatate ai tai, jumatate ai mei.
- - Deci am sa-ti dau 1.100 lei, corect?
- - Da.
Soferul scoate din buzunar un teanc de banconte, numara 11 sute si-i intinde tanarului, care multumeste, saluta respectuos si se pierde pe stradutele din apropiere.
Obiectul tranzactiei: doua cutii de de Tasigna, un medicament de aproape o mie de euro pe care bolnavii de leucemie il primesc gratuit de la stat.
Soferul este un om de afaceri din cartierul Aparatorii Patriei. Ceilalti doi sunt samsari de medicamente scumpe. Decontate de stat.
Primul a lucrat pe un post de agent de vanzari la Farmexim, unul din cele mai mari lanturi de distributie din industria farmaceutica din Romania. Al doilea lucreaza pentru clanuri interlope, farmacisti si agenti de vanzari.
Toti trei joaca la firul ierbii intr-o retea globala de trafic cu medicamente. Principalul beneficiar: marile corporatii farmaceutice care ajung sa deconteze repetat acelasi medicament in tari diferite. Adica, sa-l vanda de mai multe ori. Exista insa o piramida inversa de complicitati. La palierul inferior se afla farmacistii si medicii. In jurul lor graviteaza traficantii, cum este soferul din masina Audi parcata in Piata Victoriei.
Ei sunt crima organizata, soldatii din strada.
Iar aceasta investigatie arata rolul fiecaruia in Retea.
CIRCUITUL PASTILEI PENTRU CANCER
Cele doua cutii de Tasigna tranzactionate in fata Guvernului au etichete de pret de la o farmacie Ropharma si sunt prescrise pe numele unui cetatean din Bacau de dr. Liviu Vasiliu, hematolog in acelasi oras. Cel putin asta sustine pacientul, care primeste lunar doua cutii de medicamente pe care le vinde apoi ca sa-si rotunjeasca veniturile.
Tasigna este un medicament pentru bolnavii de leucemie, o forma de cancer a sangelui care duce la moarte daca bolnavul nu isi ia medicamentele.
Dar pacientul le-a vandut mai departe samsarului.
O cutie care costa in farmacie 3.518,84 lei, este primita gratis de pacient, pentru ca este decontata de Casa de Asigurari. Pacientul din Iasi a vandut-o la jumatate de pret: 1.750 de lei. Samsarul si-a adaugat comisionul, 550 de lei pe fiecare cutie, si le-a vandut soferului.
Un pacient trebuie sa traverseze un labirint birocratic ca sa puna mana pe astfel de medicamente gratis. Isi face un dosar de boala unde aduna teancuri de analize medicale pe care le parafeaza o comisie de experti. Statul se asigura astfel ca nu suporta medicamentele pentru bolnavi inchipuiti. Cu toate astea, bolnavul din Bacau ii da samsarului din Bucuresti cele doua cutii de Tasigna si ii spune ca medicamentul nu isi face efectul.
Dr. Liviu Vasiliu spune ca starea de sanatate a pacientului nu s-a inrautatit, insa, pare ca acesta nu raspunde la tratament. "Din acest motiv, ii vom mari doza", a spus doctorul. Si astfel, omul va primi si mai multe cutii de Tasigna pe care le poate vinde.
PACIENTUL TRAFICANT
- - Alo!
- - Alo! Buna ziua! Am doua cutii de Enbrel de vanzare. Mai e valabil anuntul de pe internet?
- - Sigur ca da. Va pot oferi 2.500 de lei / bucata.
- - Grozav. Cum facem sa vi le transmit? Locuiesc in Bucuresti.
- - Si eu. Haideti sa ne vedem pe undeva prin centru.
Ofertantul: reporterul RISE Project. Cumparatorul: Iulian, 20 de ani, traficant de medicamente.
Intalnirea are loc in parcarea benzinariei Petrom din spatele Teatrului National din Capitala.
Iulian vine la intalnire cu un BMW Seria 3 gri si are la el 5.000 de lei - pretul pe piata neagra al celor doua cutii de Enbrel.
"Medicamentele de la mine ajung intr-un depozit din Olanda", zice tanarul, relaxat, imbracat sport, haine de firma. Recunoaste ca medicamentele pentru care da anunturi de cumparare pe internet nu sunt pentru el, ci le vinde mai departe.
"Dar mie n-ai ce sa-mi faci", spune sigur pe el Iulian: "Poti sa scrii orice despre mine, eu eventual te pot da in judecata. Eu cumpar Enbrel pentru ca sunt diagnosticat cu spondilita anchilozanta si pot dovedi asta cu retetele si analizele pe care mi le fac periodic."
Iulian are sute de anunturi pe paginile medicale online in care arata ca este interesat de medicamente foarte scumpe. Cele mai multe vizeaza medicamente pentru cancer sau boli autoimune.
START-UP
Iulian are povestea lui: spune ca s-a nascut intr-o familie saraca dintr-un oras de provincie. La 15 ani a aflat ca sufera de spondilita anchilozanta, o boala rara de oase, ca un reumatism mai grav.
Tatal lui muncea atunci in Germania, iar Iulian a intrat singur intr-un Peneseu, adica un Program National de Sanatate - lantul birocratic al sistemului public de sanatate. Altfel, nu primea tratament. Doar un singur medicament il scutea de dureri: Enbrel.
Adolescentul si-a primit cutiile de Enbrel abia dupa ce tatal sau a dat o spaga de 20.000 de lei medicului reumatolog. Cel putin asta povesteste Iulian in parcarea Petrom, insa refuza sa dezvaluie numele doctorului care si-a pus parafa pe diagnosticul lui.
"Asistenta i-a spus tatei sa nu isi faca griji pentru banii de spaga fiindca banii se vor intoarce la prima mea raceala", povesteste tanarul. "Stii? Cand racesti nu mai poti sa-ti faci injectia de Enbrel pentru ca se agraveaza raceala. Enbrel iti scade imunitatea si o simpla raceala se poate transforma in pneumonie", continua el. Asa a inceput Iulian sa isi vanda medicamentele si sa faca bani de buzunar cat tatal sau muncea departe, in Germania: "Stadiul la care am aflat de boala asta imi permitea sa nu imi fac injectiile mereu si sa mai vand o parte din ele pentru ca nu aveam dureri". Apoi s-a lansat in contrabanda cu medicamente, iar acum are mai multi oameni care lucreaza pentru el.
CELULELE
Iulian nu este singur in piata subterana de medicamente.
La acelasi nivel cu Iulian joaca si Andrei Dulca, fost poloist la clubul Steaua. Fostul sportiv coordoneaza o celula de trafic de medicamente, dintr-un apartament din Bucuresti, zona Piata Victoriei.
Andrei are doi locotenenti, pe Stefan Cirimpei si pe Iulian Gafton. Cei doi au umplut internetul cu anunturi si colecteaza medicamente de la pacienti sau direct din spitale.
In unele saptamani din anul trecut, cei doi aghiotanti ai lui Andrei au facut trafic de peste 25.000 de euro. Profiturile le-au topit apoi in cazinouri si petreceri.
Citeste restul investigatiei pe Rise Project.
0
20
