Numarul deceselor cauzate de supradoze este mai mare decat cel raportat oficial, sustine directorul general al INML, Dan Dermengiu. „Cunoscand faptul ca Romania nu mai este o simpla «tara de trecere» pentru drumul drogurilor spre Europa, ci a devenit chiar o tara consumator - potrivit afirmatiilor presedintelui Agentiei Nationale Antidrog (ANA), Pavel Abraham - ne apare surprinzator faptul ca numarul de decese prin droguri raportat este scazut“, a declarat profesorul Dermengiu, adaugand ca cele mai multe victime aveau varste cuprinse intre 22 si 30 ani.
De la deschiderea oficială, în august 2007, a primului laborator pentru testarea drogurilor din sânge, au fost identificate, la cererea procurorilor, 18 cazuri de consumatori şi 24 de decese prin supradoză. Cele mai multe solicitări de expertize medico-legale privind consumul de droguri la persoane sunt din partea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) -14, de la Poliţie - 16, iar alte două la cerere. Consumatorii au utilizat droguri de tipul heroină, ecstasy, cocaină, marijuana, dar şi metadonă, morfină, substanţe înrudite cu aceasta din urmă, sau combinaţii de medicamente.
Din cele 37 de expertize la cadavre, 24 au arătat că decesul a survenit din cauza supradozei, două dintre victime fiind femei. La decedaţi au fost identificate droguri de tip heroină, restul celor care şi-au pierdut viaţa consumând combinaţii de medicamente, precum oxazepam şi diazepam, metadonă cu carbamazepină, lavallorfan, fenobarbital, morfină şi codeină, morfina cu metadonă, heroină cu oxazepam şi codeină, ketamină, fenobarbital cu diazepam, tramadol (un produs înrudit cu morfina).
„Din nefericire, cele mai multe victime aveau vârste cuprinse între 22 şi 30 ani. Au fost şi cazuri, puţine, este adevărat, de decedaţi cu vârste între 43 şi 57 ani“, a mai spus directorul general. Potrivit datelor laboratorului de toxicologie, un bărbat, în vârstă de 57 de ani, a decedat în urma consumului de carbamazepină şi clozapin, iar cel de 44 ani - ketamină.
Echipamentele pentru laboratorul de toxicologie au fost achiziţionate în cadrul proiectului Phare. Testele făcute în primele trei săptămâni de la deschiderea unităţii au arătat că numai în Bucureşti au fost identificate pozitiv şase cazuri de consumatori de droguri (unul cocaină şi canabis, două de heroină, unul de metadonă, unul ecstasy), precum şi patru decese produse de o supradoză de heroină. Lupta eficientă împotriva consumului de droguri a reprezentat una dintre precondiţiile de aderare a României la Uniunea Europeană, astfel încât a fost inclusă în acquis-ul comunitar. Ea s-a transformat, după admiterea în Comunitatea Europeană, într-o sarcină permanentă de armonizare cu restul politicilor europene în domeniu.
În raportul CE „Situaţia drogurilor în Europa 2006“ se manifestă o anumită reţinere faţă de măsura în care datele raportate reflectă realitatea din România. De altfel, în fiecare dintre raportările sale, ANA subliniază existenţa unei subraportări a indicatorului decese prin droguri, în mare măsură din cauza absenţei laboratoarelor medico-legale dedicate detecţiei de droguri stupefiante şi metaboliţi, a echipamentului modern necesar, cât şi a personalului specializat.
