Una dintre principalele cauze ale schimbului de focuri dintre presedinte si premier, pe campul de bataie al numirii unui sef la Justitie, este faptul ca cine sta in fotoliul de ministru are la indemana fraiele Departamentului National Anticoruptie (DNA). Mandatul procurorului-sef al DNA, Daniel Morar, expira in luna august a acestui an.
Mai multi politicieni si analisti au spus pentru Romania libera ca un ministru al Justitiei numit pe criterii politice si deranjat de asa- zisele "anchete politice" ale DNA nu l-ar
mai propune pe Daniel Morar pentru un nou mandat la sefia Directiei Anticoruptie.
Conform statutului Directiei, mandatul procurorului-sef este de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. Conducerea DNA este numita, conform Legii 303/2004, de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
In plus, un efect al taraboiului politic iscat de propunerea Noricai Nicolai la Justitie este o dosariada pe cale de a se naste in magistratura. Jurnalistii au cerut intre timp si mapele profesionale ale procurorilor si judecatorilor cu functii importante, dar noua presedinta a CSM s-a grabit sa raspunda ca aceste documente pot fi vazute, potrivit legii, doar de titularii lor si ca Parchetul General si Ministerul Justitiei ar trebui sa trimita arhivele de personal Consiliului.
Laura Codruta Kovesi, procurorul general, a clarificat lucrurile explicand ca Ministerul Public este depozitarul arhivelor in baza Legii arhivelor nationale: "Astept cu interes sa primesc din partea CSM argumentele acestei solicitari si daca ele vor corespunde legii, cu siguranta voi respecta legea", a mai spus Kovesi. Analistii politici considera ca pe termen scurt o eventuala lustratie in magistratura ar putea duce la blocarea acestui sistem, dar ca pe termen lung s-ar putea face curatenie in justitie, prin eliminarea magistratilor vulnerabili sau chiar santajabili.
Fraiele anticoruptiei, legate de fotoliul Justitiei
Un Ministru al Justitiei numit pe cri-terii politice si deranjat de asa-zisele "anchete politice" ale DNA nu l-ar mai propune pe Daniel Morar pentru un nou mandat la sefia Directiei Anticoruptie. Conform statutului Directiei, mandatul procurorului-sef este de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. Conducerea DNA este numita, conform Legii 303/ 2004, de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Nicolae Vlad Popa, fost senator si membru al PD-L, crede ca acesta este cu siguranta unul dintre motivele razboiului pe Justitie. "Recomandarea pentru numirea procurorului general al DNA este cruciala pentru anumite cercuri de interese. Totdeauna, intr-o asemenea institutie, seful are un cuvant greu de spus in dosarele anticoruptie, chiar daca procurorii sunt independenti", spune Popa.
Propunerea Noricai Nicolai la Justitie nu ii miroase a bine: "Ea s-a opus intotdeauna anticoruptiei, prin pozitiile fata de Legea ANI, de declaratiile de avere si de Codul de procedura penala".
Social-democratului Cristian Diaconescu i se pare ca oricat ai incerca sa te faci ca nu este asa, sefia DNA este legata de Ministerul Justitiei: "Din pacate, in 2005 s-a restabilit dreptul ministrului de a nominaliza sefii parchetelor. Indiferent de cat de buna-credinta ar fi un ministru, el are o semnificatie deosebita in aceasta nominalizare. Presedintele primeste o candidatura (la DNA – n.r.) deja avizata de Guvern si de CSM".
Chiar daca nu la fel de expliciti precum colegii lor, senatorul UDMR Peter Eckstein-Kovacs nu poate "sa excluda aceasta ipoteza", iar liberalul Ioan Ghise spune ca scenariul este posibil, dar "deocamdata este doar o speculatie".
Analistii politici considera ca sansele lui Morar de a ocupa pentru inca trei ani fotoliul de procuror-sef sunt minime, cu un ministru liberal la Justitie. "Daca va fi un ministru al Justitiei nominalizat de PNL, aproape sigur seful DNA nu va fi investit cu un nou mandat. Aripa radicala a PNL a facut mai multe declaratii impotriva lui, in sensul ca nu-l mai doresc, pentru ca il percep ca pe o unealta a presedintelui Traian Basescu", sustine Ovidiu Voicu, coordonatorul de programe al Fundatiei Soros.
Altii cred, insa, ca odata pus pe tapet principiul carierei judiciare ireprosabile pentru o functie inalta, nici Traian Basescu nu ar mai trebui sa-l doreasca pe Morar la DNA. "Cine are dosar profesional prost nu merita sa fie mentinut in functie. Cum dosarul lui Morar este unul prost, cred ca nu are nici o sansa, conform principiului lansat de Basescu", ne-a declarat, ironic, analistul Daniel Barbu.
De departe, cel mai optimist in legatura cu soarta sefului DNA este Catalin Avramescu. Profesorul de stiinte politice este de parere ca in politica se pot intampla multe in lunile ce urmeaza si ca Morar va obtine un nou mandat deoarece Guvernul Tariceanu nu va rezista pana in august. Totusi, in ipoteza in care Executivul isi duce mandatul pana la capat si este numit un ministru liberal la Justitie, Avramescu ii da putine sanse lui Morar de a ramane in functie.
"Este o vorba: in politica trei zile inseamna mult. Mai sunt cateva luni pana atunci si mie imi este din ce in ce mai clar ca Guvernul Tariceanu nu va supravietui pana atunci. Se apropie cateva decizii din partea presedintelui de a da drumul cercetarii penale in privinta altor ministri.
Daca se continua asa, Popescu Tariceanu va trebui sa ceara un nou vot de incredere Parlamentului in conditiile in care se apropie alegerile." Pana in august se pot intampla multe in politica, iar Ovidiu Voicu crede ca "nu este exclusa o negociere la un moment dat".
Nu numai taberele politice interne stau cu ochii pe lupta impotriva coruptiei din Romania, ci si Uniunea Europeana. Potrivit lui Adrian Ciocanea, seful Departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului, raportul pe justitie, care va fi gata la sfarsitul acestei luni, va atinge din nou aceasta problema, alaturi de cele ale eficientei sistemului judiciar, ale CSM si ale Agentiei Nationale de Integritate.
