Localitati in faliment, din cauza salariilor marite. Salariile majorate in vara arunca foarte multe primarii din tara in pragul falimentului. Doar in Dambovita, sunt 33 de comune in care primariile nu mai au bani - pentru ca lefurile s-au marit, nu insa si bugetul. In judetul Dolj, autoritatile locale din comuna Gighera spun ca vor taia din investitii. Nu se vor mai reabilita fantanile din localitate si nici podetele. Si in judetul Alba, edilii mai multor primarii din zona de munte spun ca banii nu ajung pana la finalul anului nici macar pentru plata angajatiilor. Primarii cer acum ajutor guvernamental ca sa plateasca angajatii. Iar daca nu vin bani de la stat, edilii nu au alta solutie decat sa renunte la asfaltat strazi, canalizare si gaze. La Contesti, jud. Dambovita, cismelele sunt seci si ulitele au iz de saracie. Tabieturile tin, insa, visurile treze. In primarie, la 8:00 dimineata, cafeaua functionarilor fierbe in trei ibrice mari pe un aragaz cu butelie. Reporter: Salariile s-au marit? Angajata Primarie: Da, s-au marit! - Cati angajati are Primaria? - Pai sunt foarte multi. Doamna care face cafeaua da apoi un telefon: "Doamna Simona, e o mica problemuta: aici, la Primarie, a venit de la Digi24...Problemuta... este mare: primarul are salariul aproape dublu, cei 50 de functionari... conform legii. Primaria nu are insa cu ce sa le plateasca.

Subiectele ZileiFoto: Colaj foto

Se intampla in Targu Mures: povestea fetelor simple, "de la tara", transformate in dame de companie. Drogate de iubiti si fortate sa se prostitueze. Mirajul vietii de noapte, al cluburilor fitoase, atentiile, hainele luxoase sau telefoane scumpe au transformat mai multe tinere in prostituate ale unui clan interlop din Targu Mures. Visul se spulbera in amenintari, violenta si droguri, potrivit procurorilor DIICOT care au instrumentat cazul. Aproximativ 10 fete din judetul Mures, unele dintre acestea aveau sub 18 ani, au cazut in povestile de dragoste spuse de interlopi si au ajuns sa faca sex pe bani pentru iubitii lor. Proxenetii cumparau droguri si substante cu efect psihoactiv din care distribuiau apoi tinerelor care trebuiau sa consume aceste substante pentru a putea rezista la programul de lucru impus. Detaliile apar in cea mai recenta ancheta a procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) - Serviciul Teritorial Targu Mures. Ancheta a vizat gruparea condusa de interlopul Lampo Jeno, zis "Jenci". Acuzatiile: constituirea unui grup infractional organizat, trafic de minori, proxenetism santaj, trafic de droguri de mare risc si operatiuni cu substante cu efect psihoactiv. Potrivit monitorizarii facute de procuroriii DIICOT, gruparea controla piata prostitutiei din judetul Mures. Practic, proxenetii din judet, sau prostituatele care lucrau singure, erau pusi sa plateasca taxe de protectie daca voiau sa continue activitatea. In medie, o prostituata achita o taxa de protectie intre 100 de lei si 150 de lei/zi, anunta Adevarul.

DW: "Stirile-false" sunt o falsa problema. De fapt preocuparea de a combate asa numitele fake news de pe retelele de socializare este o forma de rationalizare, identica cu planificarea economica din regimurile comuniste. Intreaga campanie electorala din 1990 a fost marcata de fake news sau, daca vreti de sistematice dezinformari propagate de "Televiziunea Romana Libera" si de ziarele care lucrau inca sub autoritatea Securitatii, ca ziarul "Adevarul". Toate stirile difuzate de TVR cu privire la Piata Universitatii au fost fake news in proportie de 100%, tot ceea ce se spunea despre taranisti, liberali, "istorici", Corneliu Coposu erau integral fake news. Un regim politic care nu avea nici cea mai mica intentie sa imparta puterea, care nega Opozitiei chiar dreptul la existenta si care nu facuse concesii decat sub presiunea strazii (28 Ianuarie 1990 ramane cel mai important eveniment politic de dupa caderea lui Ceausescu), un regim politic care permisese infiintarea unor publicatii independente doar in masura in care difuzarea lor era limitata, avea ca preocupare centrala controlul informatiilor publice si, evident, manipularea opiniilor. Rezulatul trist era ca multi oameni spuneau cu sincera ingrijorare in 1990 ca riscam "sa fim condusi de puscariasi", aluzie la detentia fruntasilor taranisti. E inutil sa mai intram in detalii, desi nu strica sa mai amintim de armele si tiparnitele de bani care vor fi fost gasite de mineri la sediul PNTCD, la drogurile vandute in Piata Universitatii si cate si mai cate. De fapt absolut totul era in 1990 fake news, incepand cu versiunea oficiala asupra Revolutiei romane. FSN castigase alegerile din 1990 cu ajutorul hotarator al "stirilor-false", pentru ca mai tarziu, odata ce monopolul asupra informatiei a fost spart, sa se produca si mult asteptata alternanta la putere, relateaza Deutsche Welle.

Cum a aparut cuvantul "tigan" in Romania si de ce a fost inlocuit cu "rom". E dreptul fiecarui cetatean roman sa se identifice cu ce vrea el, abia cand intelegi asta o sa devenim un popor civilizat. Stai asa, nu e ceea ce crezi, nimeni nu iti impune ce cuvinte sa folosesi sau nu. Vreau doar sa-ti explic care e treaba si de ce este un termen peiorativ. Nu fi meltean si asculta un pic. Tigan, zingari, zigeuner, tsyganskiy, cigany, cingene - in majoritatea limbilor de pe continentul european (chiar si in limba turca), cuvantul are aceasi etimologie. Nu e atat de complicat si misterios cum pretinde multa lume, de fapt e foarte simplu. Etimologia e clara, toate au o singura radacina, cuvant din greaca veche, Athinganoi sau Athingani, o secta din crestinismul timpuriu, adepta a Monarhianismului. Termen care la randul sau se traduce prin "de neatins, intangibil, pagan, impur", denotand statutul de secta eretica. Odata ajunsi in Imperiul Bizantin, majoritatea romilor au fost considerati membri ai acestor secte, termenul devenind universal pentru orice fel de erezie de la normele crestinitatii institutionalizate. In Romania, datorita influentei bizantine, termenul a intrat in circulatie relativ usor. La 1385, cuvantul apare ca atestare in schimbul de sclavi intre Principatele Romane. Interesant e faptul ca termenul "tigan", la momentul acela, nu desemna neaparat o etnie, ci, mai degraba, statutul de sclavi al romilor si al altor etnii inrobite. Ulterior, chiar pana recent, unele variante din DEX defineau termenul tigan ca pe o "persoana cu un comportament rautacios". Astfel, nu e vorba de corectitudine politica si reteaua Soros care iti submineaza identitatea nationala. Dupa cum se vede, cuvantul este destul de gol ca etnonim, iar faptul ca nu va fi niciodata acceptat ca termen oficial arata o tendinta sanatoasa in studiile lingvisticii si istoriei. In limba romilor, romani sau rromanes, cuvantul tigan nici nu exista, scrie Vice.

Afacerea "pietruirea". Peste doua milioane de lei pentru drumuri de piatra care rezista doar cateva luni. Primarul unei comune din Timis a "tocat" in ultimii doi ani aproape 500.000 de euro pentru lucrari de pietruire si intretinere a unor drumuri din comuna. Unul dintre drumuri, reparat in 2016, este acum plin de gropi, avand nevoie din nou de reparatii. O situatie a contractelor incheiate de Primaria Comuei Sacosu Turcesc, din judetul Timis, cu diverse firme partenere scoate la iveala faptul ca in ultimii doi ani primaria a cheltuit peste 2,3 milioane de lei pentru repararea si intretinerea drumurilor de piatra din comuna. Pentru ca in satele apartinatoare comunei nu este asfalt, astfel de lucrari de pietruire sunt o obisnuinta. Spre exemplu, in 14 aprilie 2015, primaria comunei Sacosu Turcesc a incheiat cu firma SC Cavadini Construct SRL un contract in valoare de 182.000 de lei pentru "lucrari de pietruire in localitatile (n.r. satele) Sacosu Turcesc si Stamora Romana". Un an mai tarziu, in 20 aprilie 2016, primaria Sacosu Turcesc incheia cu aceeasi firma, Cavadini Construct SRL, un contract in valoare de 494.000 de lei pentru "intretinere prin pietruire strazi in localitatile Sacosu Turcesc, Icloda, Otvesti, Stamora Romana si Berini". Se observa, asadar, ca pentru resedinta de comuna, Sacosu Turcesc si pentru Stamora Romana s-au platit bani pentru lucrari la drumurile de piatra atat in 2015, cat si in 2016. In primavara acestui an, s-a semnat cu firma SC Sacmigreen SRL un contract in valoare de peste 500.000 de lei pentru "lucrari de intretinere strazi prin pietruire in comuna Sacosu Turcesc", noteaza Adevarul.