Fotografii de campanie: cum se cucereste electoratul din Teleorman. Pe 5 noiembrie au loc alegeri partiale in 16 comune din tara, iar 3 dintre ele se afla in Teleorman (Salcia, Poeni, Cervenia). Am mers sa vedem cum arata campania electorala intr-unul dintre cele mai sarace judete ale Romaniei si am gasit aceleasi metode primitive: promisiuni ieftine, limbaj de lemn - alaturi de oameni, aproape de ei - si bai de multime stropite cu bere si invaluite in fum de gratar. In Teleorman, campaniile electorale sunt mai dese decat Revelioanele. Pe langa cele obisnuite, programate din patru in patru ani, in judet se organizeaza periodic alegeri locale din cauza primarilor care isi pierd functiile in urma unor condamnari sau decizii de incompatibilitate. Teleormanenii nici nu le mai tin evidenta, s-au obisnuit ca din cand in cand sa auda harmalaie pe uliti, sa fie chemati la caminul cultural sau sa se trezeasca cu alaiul de partid alergand dupa ei pe la balciuri. Atunci, stiu ca la ei in sat sunt din nou alegeri. Oamenii nu mai inteleg mare lucru din aceasta forma ciudata de democratie si, inainte de orice, par sa fie captivi intr-o lipsa de alternative. Pe oricine ar vota se ajunge inevitabil in aceeasi situatie: coruptie, functii pierdute, alegeri, relateazaRecored.ro.
Big Brother de la Asigurari. Aparatul care iti poate micsora polita CASCO, dar iti monitorizeaza viata privata. Veste buna pentru soferi. Costul politei de asigurare CASCO ar putea scadea cu pana la 40% cu ajutorul unui dispozitiv electronic. Vestea proasta este ca acest lucru are un pret: traseele soferilor sunt monitorizate pentru a se vedea daca respecta sau nu regulile de circulatie. Dispozitivul de monitorizare, introdus pe piata, deocamdata, doar de o companie de asigurari, functioneaza asemenea unui tahograf. Odata montat in masina si conectat la o sursa de electricitate, aparatul trimite companiei de asigurari informatii despre cat timp conduce un sofer, la ce ore, pe ce tipuri de sosele, cat de des depaseste limita de viteza, cat de brusc franeaza sau cat de des are evenimente in trafic. "Inregistreaza toate accelerarile, decelerarile masinii, viteza pe care ai avut o in curba, forta centrifuga. Poate sa inregistreze datele telemetrice ale unui accident, viteza la care faci accidentul", a explicat Calin Matei, directorul general al unei companii de asigurari. Conform parametrilor inregistrati de dispozitiv, fiecare sofer primeste un rating pe care il poate verifica oricand pe o aplicatie mobila. Cu cat indicele este mai scazut, pretul politei va scadea. Concret, prin acceptarea la contractul pentru polita CASCO a clauzei "Autocontrol", sub forma unui proiect-pilot decamdata, soferii pot beneficia de reduceri de pana la 40% la pretul politei, anuntaAdevarul.
Fizicianul roman de la Institutul rus de Cercetare Nucleara: "Am mari temeri ca inteligenta artificiala va continua sa creada ca oamenii mai sunt buni la ceva" Fizicianul roman Gheorghe Adam este considerat o somitate a lumii stiintifice internationale. Conduce unul dintre cele mai importante laboratoare din cadrul Institutului Unificat pentru Cercetare Nucleara din Dubna, Rusia. Gheorghe Adam a emis ipoteze complexe despre cele mai mari pericole care pandesc omenirea in contextul tehnologizarii accelerate. Gheorghe Adam (74 de ani) este, in prezent, directorul adjunct al Laboratorului de Tehnologie Informationala din cadrul Institutului Unificat pentru Cercetare Nucleara din Dubna, unul dintre cele mai importante din lume. Romanul este considerat unul dintre cei mai mari specialisti care activeaza in cadrul institului aflat in regiunea Moscova. Gheorghe Adam a venit, zilele trecute, in Romania, pentru a primi distinctia de "Cetatean de Onoare" al comunei Telesti, din judetul Gorj, acolo unde s-a nascut. PotrivitAdevarul, a vorbit, cu aceasta ocazie, despre pericolele care ar putea duce la sfarsitul omenirii, in opinia sa: "Din punct de vedere al dezvoltarii societatii umane, al modului in care evolueaza cercetarea stiintifica in lume, sunt doua pericole fundamentale. Primul este legat de controlul genomului uman, al realizarii unor exemplare umane cu proprietati predefinite. In dezvoltarea stiintei, preceptele morale, asa cum le-am invatat in copilarie si de care inca ne mai tinem, nu conteaza peste tot in lume. Acesta este unul din marile pericole. Al doilea mare pericol este legat de dezvoltarea inteligentei artificiale, pentru ca, in mod normal, va conduce, in urma acumularii unei capacitati de gandire a robotilor care sunt creati si a sistemelor de gandire, la concluzii care vor depasi ca amploare capacitatea de analiza a creierului uman individual. Probabil ca viata mea nu va ajunge pana acolo incat sa vad acel moment de tranzitie, desi acel moment nu este foarte indepartat. Sunt previziuni ca, intre 2026 si 2064, inteligenta artificiala va avea o uriasa capacitate de predictie. Eu, personal, am mari temeri ca inteligenta artificiala care va fi creata va mai considera ca oamenii, ca atare, mai sunt buni la ceva. Pur si simplu, va considera ca a realizat o noua fomula de existenta si aceasta, asa cum omul de neanderthal a fost eliminat de omul de cro-magnon, va zice Homo Sapiens nu mai e interesant, nu mai e important. Acesta este pericolul foarte mare si acest pericol va fi creat de oameni. Ca intotdeauna, oamenii nu au aceeasi masura morala a implicatiilor".
Modelul britanic si australian, adaptat romaneste. Initiativa legislativa pentru vandut tigari de sub taraba a unui deputat din grupul de prietenie cu Turkmenistan. Un deputat membru in Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Turkmenistan vrea ca pachetele cu tigarete sa nu mai fie expuse pe rafturile magazinelor si sa limiteze actiunile promotionale. La doi ani dupa ce o initiativa similara a fost trecuta la categoria "discutate si uitate", Comisia de sanatate din Camera Deputatilor se pregateste sa abordeze o propunere legislativa inspirata din Regatul Unit si Australia. Initiativa ii apartine deputatului Costel Lupascu, de profesie medic, secretar al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Turkmenistan, tara unde dictatorul Gurbanguly Berdimukhamedov, tot medic, a interzis cu desavarsire fumatul. In treaca fie spus, pentru acest lucru presedintele turkmen a si fost premiat de Organizatia Mondiala a Sanatatii, cea care recent intentiona sa-l puna ambasador pe dictatorul din Zimbabwe, Robert Mugabe.Revenind in Romania, deputatul PSD de Botosani vrea sa interzica expunerea pachetelor de tigari in magazine si sa limiteze actiunile promotionale ale producatorilor de tigari doar in magazinele specializate in vanzarea exclusiva de tutun sau de tutun si alcool. Magazine al caror numar este extrem de limitat in Romania, si din cauza faptului ca activitatea nu este tocmai profitabila. Din cauza taxelor mari care trebuie platite catre bugetul statului, un comerciant de tigari nu castiga mai mult de 50 de bani la vanzarea unui pachet, dar trebuie sa aiba in gestiune marfa de o valoare contabila foarte mare. Si, in plus, prevede draftul actului normativ, marcile tigarilor nu trebuie sa fie vizibile din exterior. Costel Lupascu si-a aparat punctul de vedere, dar a tinut sa precizeze ca proiectul nu este definitivat, anuntaRomania Libera.
Scarile de bloc din Bucuresti, impanzite de afise: "Hotii sunt flamanzi si liberi""Hotii sunt flamanzi si liberi" ori "au aparut grupuri de infractori care actioneaza in diferite moduri". Sunt afise care s-au ivit, in ultimele saptamani, in multe scari de bloc din Bucuresti. Adminstratorii spun ca, dupa eliberarea detinutilor din cauza conditiilor improprii din penitenciare, au sesizat multe persoane dubioase care au incearcat sa intre in scari, fara sa poata spune la cine merg. Si politistii sunt de acord: situatia este periculoasa. In mod normal, detinutii ar fi trebuit sa fie monitorizati, mai ales ca se stie din start ca rata de recidiva ajunge pana la 80%. "- Cine e? - Posta!" Cu o astfel de minciuna multi infractori trec de primul filtru, interfonul, chiar cu ajutorul locatarilor. Cum detinutii eliberati recent au inceput sa bata pe la casele oamenilor, administratorii si-au luat masuri suplimentare. Au pus afise de avertizare pentru locatari. "De asta mi-a venit ideea, sa previn incidente si intrari ilegale in scara blocului, mai ales ca se dau cititori de gaz, de contoare electrice, de verificari instalatii, ba ca trebuie sa duc pizza", spune Petrica Ristea, administrator. Administratorii de blocuri recunosc ca sunt speriati de eliberarea in masa a detinutilor, noteazaDigi 24.
Experimentul Facebook si mediile sarbe. Facebook testeaza in sase tari o noua functie. Articolele de presa vor fi mai putin vizibile pentru useri. Este libertatea presei in pericol? Incepand cu 19 octombrie, Facebook testeaza o noua functie in asa numitul "News Feeds", pe care utilizatorii Facebook il acceseaza in momentul in care intra pe pagina. Testul se limiteaza initial la piata de media din Serbia, Cambodgia, Sri Lanka, Guatemala, Bolivia si Slovacia. Cea mai evidenta modificare vizeaza algoritmul pe baza caruia se selecteaza "cele mai importante" mesaje din asa numitul feed. In ceea ce Facebook numeste experiment, urmeaza a se testa cum reactioneaza consumatorii atunci cand au de ales intre doua "News Feeds" diferite. Se va produce o separare clara a mesajelor postate de prieteni si cunoscuti fata de cele ale altor abonati de catre utilizatori. In centrul paginii de Facebook vor fi afisate postarile prietenilor utilizatorului, in timp ce ofertele generaliste, de masa, ale firmelor si ale altor pagini abonate vor fi afisate intr-o zona mai putin vizibila, numita "Explore Feed". Pentru o mai buna plasare a mesajelor si reclamelor chiar in centrul paginii, Facebook va percepe taxe suplimentare. In toate tarile in care are loc experimentul, la doar cateva saptamani dupa demararea sa, se constata o scadere drastica a accesarii ofertei media prin intermediul Facebook. In Slovacia, de exemplu, vizibilitatea postarilor a scazut cu doua treimi, situatia fiind similara si in Guatemala. In Cambodgia s-a inregistrat o scadere de circa 20 de procente, in timp ce unii bloggeri constata reducerea numarului de accesari de la 12.000 la numai 2000. Desi pentru Serbia nu exista deocamdata cifre exacte, unele formate DW au suferit pierderi de circa 70 la suta din totalul accesarilor de la inceperea experimentului, scrieDeutsche Welle.
