Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor, ar putea fi urmatoarea tinta a procurorilor in dosarul in care mai sint cercetati fostul ministru al Comunicatiilor Nagy Zsolt si fostul ministru al Justitiei Tudor Chiuariu, sustin surse judiciare.
Ei au intrat in vizorul procurorilor Anticoruptie pentru ca ar fi avizat, in aprilie 2007, o hotarire de guvern care acoperea o asociere ilegala, parafata in 2005, intre Posta Romana si Comnord, un dezvoltator imobiliar privat. In ce-l priveste pe Vosganian, el trebuia, teoretic, sa stie despre ce este vorba: Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), subordonata Ministerului Finantelor, a obtinut, dupa doi ani de procese cu Posta, o sentinta a Curtii Supreme care consfintea faptul ca Posta a intrat ilegal in asociere cu firma privata, intrucit imobilul cu care a contribuit era proprietate publica, si nu privata a statului.
Cu toate acestea, Vosganian a contrasemnat hotarirea de guvern, care incerca sa acorde o aparenta de legalitate acestei asocieri.
Controlul ANAF, finalizat in iulie 2005, concluziona ca Ministerul Comunicatiilor, printr-un ordin emis in 2002, a intabulat ilegal imobilul din Calea Victoriei nr. 133-135 in proprietatea Postei. In plus, ANAF a conchis ca asocierea Postei cu Comnord era ilegala si a dispus anularea acesteia. Posta a contestat concluziile ANAF si prima instanta, Curtea de Apel Bucuresti, i-a dat cistig de cauza, pe motiv ca nu ar fi fost de competenta ANAF sa constate ilegalitatea respectivei intabulari.
ANAF a facut recurs, iar pe 1 februarie 2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca ANAF avea dreptate: imobilul din Calea Victoriei este proprietatea publica a statului roman, iar asocierea Postei cu Comnord este ilegala.
Judecatorii Inaltei Curti s-au bazat cind au luat aceasta decizie pe o hotarire de guvern din 1996, prin care terenul si cladirea din Calea Victoriei, definite explicit ca proprietate publica, erau transferate din administrarea Consiliului General in cea a Postei Romane.
Doua luni dupa decizia Curtii Supreme, la initiativa lui Nagy Zsolt, Guvernul a adoptat o hotarire prin care din textul actului normativ din 1996 a fost eliminat cuvintul „public“. El s-a prevalat de o fraza dintr-o alta hotarire de guvern, din 1998, cind Regia Autonoma Posta Romana a devenit Compania Nationala Posta Romana.
Fraza respectiva, simpla eroare contabila, mentiona ca Posta „nu are in administrare bunuri proprietate publica a statului roman“. Fraza a fost insa contrazisa in 2001, cind guvernul Nastase a emis o alta hotarire, in care din nou era mentionat explicit termenul de „proprietate publica“, cu referire la imobilul din Calea Victoriei.
Hotarirea din 2007, care a atras atentia procurorilor, a fost avizata de fostul ministru al Justitiei Tudor Chiuariu, desi acesta a fost avertizat de fosta sefa a Directiei Juridice din minister Corina Vrabie ca actul normativ este ilegal. Vosganian si-a dat, la rindul sau, girul, desi ANAF, subordonata Ministerului Justitiei, a avertizat ca imobilul nu poate fi instrainat, avertisment confirmat prin sentinta definitiva si irevocabila, data pe1 februarie 2007 de judecatorii Inaltei Curti.
Posta Romana a participat la capitalul social al companiei nou formate, Imopost Developments SA, cu imobilul din Calea Victoriei nr. 133-135, in schimbul caruia primea 33% din participatii. Afacerea a intrat in atentia DNA in 2006, pentru ca procurorii suspecteaza ca Dan Mihai Toader a subevaluat imobilul si astfel cota de participare a firmei private a crescut.
DNA a extins anul trecut cercetarile si asupra a doi fosti ministri, Tudor Chiuariu, de la Justitie, si Nagy Zsolt, de la Comunicatii, pentru ca ar fi promovat, in aprilie 2007, o hotarire de guvern prin care imobilul din Calea Victoriei este definit drept „proprietate a statului“, fara a fi specificat daca este privata sau publica.
Hotarirea era menita, conform procurorilor, sa legalizeze asocierea, pentru ca proprietatea publica nu poate fi instrainata sub nici un motiv. Pentru a face obiectul unei asocieri, conform Legii proprietatii, Guvernul trebuie ca in prealabil sa emita o hotarire distincta, prin care imobilul respectiv sa fie scos explicit de sub regimul „proprietatii publice“ si trecut in „proprietatea privata a statului“, ceea ce, in acest caz, nu s-a intimplat.
0
0
