Ancheta Academia Catavencu

Aflati cum se copiaza pe rupte in Justitie, la proba de sentinte pe echipe

de Biroul de Investigatii     Academia Catavencu
Marţi, 12 februarie 2008, 23:55 Revista Presei | Subiectele Zilei

V-ati prins si singuri, dar merita s-o subliniem: romanul recent si-a adaugat la CV, pe linga competentele in materie de fotbal, femei si politica, si niste calitati de analist pe probleme juridice. Ba cu deci­ziile Curtii Constitutionale, ba cu procesele de restituire a taxei auto de prima in­matriculare, a prins omul gustul legii si a inceput sa se priceapa.

 Asa ca aceia dintre dumneavoastra care s-au saturat sa-si bea berea pe teme plicticoase, precum „Basescu sau Tariceanu?“, si prefera un aperitiv de articole si alineate, sint invitati sa ia loc in sala de judecata unde va avea loc sceneta de toga si sfada Nea Marin judecator sau, daca preferati, Cum s-a gindit Suca sa dea sentinte la Tribu­nalul Gorj.


Povestea primei de prima inmatriculare a porcului/mielului

Povestea incepu prin 2003, pe cind puricele se potcovi cu o mie de barili de petrol si sindicatul FSLI PETROM semna un contract colectiv de munca prin care patronatul se angaja sa ofere prime de Craciun si Paste, ca sa aiba si petrolistul ce sa puna pe masa, linga porc sau miel. Timpul se duse, oamenii isi mincara calta­bosii si droburile, dar iata ca prin 2007 se trezira ca ar mai avea de incasat niste prime restante.

Si asa cum ii sta bine ori­carui muncitor civilizat, ne pomeniram, vericule, ca mii de sindicalisti, in loc sa se inchida in fabrici, deschisera actiuni in instanta, cerindu-si drepturile si um­plind sectiile de conflicte de munca ale instantelor tarii cu un cacalau de dosare.

Doi olteni sarira calul; dupa ei sarira toti

Vreo citeva sute dintre ele ajunsera in bratele judecatorilor de la Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a Tribunalului Gorj, iar aici aparu… surprizaaaa.

Asa cum ati auzit la radio vorbin­du-se despre ea sau cum ati vazut-o din tro­leu sculptata pe ditamai Ministerul de Justitie, tipa care imparte dreptatea e bunuta, cu sinii bine dezvoltati, legata la ochi cu un sal ca al Vetei si tine in mina o balanta. In cazul judecatorilor Sectiei Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a Tribunalului Gorj ar fi fost cu mult mai firesc ca madam Justitia sa fi tinut in mi­na nu o balanta, ci un ditamai xerox-ul.

Asta fiindca sentintele date de judecatorii olteni in cauzele privind drepturile ba­nesti ale salariatilor petromisti seamana intre ele ca si cum ar fi copiate una dupa alta de niste scolari de clasa a IV-a, care trag cu ochiul la colegul de banca. Culmea e, nenicule, cum va spusei, ca mode­lul de sentinta pe care o copiara judeca­torii se regaseste, cuvint cu cuvint, virgu­la cu virgula si greseala cu greseala, pe o sentinta a Tribunalului Constanta, pe care un avocat sirguincios a avut nesabu­inta sa o depuna intr-un dosar, mai mult asa, de pamplezir, stiindu-se ca la noi in Justitie nu se accepta precedentul.

In schimb, asa cum va veti putea convinge din citatele urmatoare, se accepta plagiatul ordinar din sentintele colegilor.

Sa vizitam Plagiatul de Justitie

In Sentinta Civila nr. 1.649 din 5.10.2007 a Tribunalului Constanta, judecatorul Mihaela Ganea isi pune neuronii personali la treaba si scrie: „Astfel, textul art. 31 din Legea 130/1999 cuprinde o norma permisiva, care da posibilitatea modificarii clau­zelor contractului colectiv de munca ori de cite ori partile convin acest lucru, dar cu precizarea formalitatilor care trebuie indeplinite pentru a da eficienta unor astfel de modificari“ sau „Textul reia un principiu aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale, in sensul ca ele pot fi modificate potrivit acordului de vointa al par­tilor, dar numai pina in momentul ince­tarii efectelor contractului“ ori „In ace­lasi sens, si contractul colectiv de munca poate fi modificat de parti doar pe parcursul executarii lui, interpretarea si reformarea continutului unei clauze ur­mind sa isi produca efecte pina la momentul incetarii efectelor contractului“.

Si-acum, in premiera juridica nationala si mondiala, va informam ca Sentinta nr. 7, din 7 ianuarie 2008, pronuntata de completul format din judecatorii Romel Meri­sescu si Elena Zamfirescu, de la Sectia Con­flicte de Munca si Asigurari Sociale a Tribunalului Gorj, e identica cu cea a jude­catoarei Ganea din Constanta. La fel si Sentinta nr. 3.130 din 20 decembrie 2007, pronuntata de completul format din jude­catorii Ion Stanulescu si Stelian Ulmet.

Ca si cea cu nr. 2.892, din 17 decembrie 2007, data de completul format din jude­catorii Stelian Ulmet si Doina Tudose. Ca­re e fix la fel cu Sentinta 2.802 din 14 decembrie 2007, pronuntata de judecatorii Vasile Ghimis si Gheorghe Miruta. Identica, la rindul ei, cu alte zeci si sute de sen­tinte pronuntate de acesti olteni fier­binti. Si, asa cum stim si noi, astia care mai avem cadre didactice prin familie, un prof se prinde imediat daca un elev a copiat atunci cind vede in teza lui aceeasi greseala ca a colegului de banca.

In cazul de fata, invocarea in textul sentintei a Legii 130/1999 de catre judecatoarea de la Constanta e o eroare regretabila de re­dactare, copiata apoi fara discernamint de toata clasa judecatorilor de la Gorj.

Academia Catavencu
























932 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version