Adrian Nastase este acuzat in dosarul Zambaccian de trei infractiuni: luare de mita, pentru bunurile din China si lucrarile de amenajari interioare la imobilul din Bucuresti si la casa de la Cornu, de santaj, pentru ca, ulterior deschiderii dosarului, l-a amenintat pe principalul martor al acuzarii, Ioan Paun, fostul consul al Romaniei in China, si, in fine, de insusire de foloase necuvenite, pentru ca ar fi primit ilegal, in 2004, prin intermediul firmelor Eurografica si Vertcon, materiale de campanie electorala in valoare totala de 28 de miliarde de lei vechi (circa 700.000 de euro la cursul de atunci).

Surse judiciare sustin ca, in pofida deciziei de luni a Curtii Constitutionale, Nastase ar putea ajunge din nou in fata judecatorilor. Aceasta intrucit DNA pregateste disjungerea ultimei parti din dosar, cea care priveste finantarea ilegala a campaniei sale electorale. Infractiunea respectiva ar fi fost comisa de Nastase in calitate de presedinte al PSD, si nu de prim-ministru, caz in care procurorii nu au nevoie de nici un fel de aviz pentru declansarea urmaririi penale. Aceste avize sint necesare, conform Constitutiei, doar pentru infractiuni comise in exercitiul functiei de ministru, or, Nastase ar fi beneficiat ilegal de finantarea campaniei sale in calitate de sef de partid.

Dosarul de coruptie al lui Adrian Nastase are 30 de volume si contine zeci de marturii date de soferi, gestionari, muncitori, administratori de firme sau ale fostului consul al Ro-maniei in China Ioan Paun. Pina si ofiteri SPP care au asigurat protectia familiei Nastase in China au povestit procurorilor DNA modul in care acestia au procedat la „shoppinguri“ facute de cei doi in aceasta tara, care insumeaza peste o jumatate de milion de dolari.

Toate aceste marturii sint insotite de probe materiale din cele mai diverse: facturi, registre contabile, liste de cumparaturi, expertize ale Institutului de Criminalistica, declaratii vamale, scrisori trimise de Dana Nastase consulului Paun in care-i indica ce anume trebuie sa cumpere din bazarurile chinezesti. Mai mult, dupa ce procurorii DNA au deschis dosarul, Adrian Nastase a incercat santajarea principalului martor al acuzarii, Ioan Paun, pe care l-a amenintat, printr-un apropiat, ca va dezvalui in mass-media ca ar fi agent sub acoperire, fapt care, indiferent daca e adevarat sau nu, ar fi compromis iremediabil cariera diplomatica a fostului consul.

Dosarul de luare de mita al lui Adrian Nastase a pornit de la doua denunturi. In 24 ianuarie 2006, Cristina Popa, fost administrator al firmei Vertcon SA din Bacau, le-a relatat procurorilor modul in care, in perioada 2002-2004, Irina Jianu, pe atunci sefa Inspectoratului de Stat in Constructii, care controla in fapt Vertcon, a determinat-o sa achite din conturile societatii bunuri importate din China de Adrian si Dana Nastase. „Pentru efectuarea formalitatilor vamale au fost folosite facturi completate in fals pe formulare «in alb» ce aveau aplicate doar stampilele si semnaturile furnizorilor chinezi, formulare expediate prin posta de Ioan Paun din cadrul Ambasadei Romaniei din China“, se arata in rechizitoriul DNA.

Chinezariile, in valoare totala de peste o jumatate de milion de dolari, erau cumparate din bazaruri fie personal de Dana Nastase, fie de Paun si erau trimise pe mare pina in portul Constanta, de unde ajungeau la depozitul Vertcon din Bacau, iar de acolo, la imobilele familiei Nastase din Zambaccian si Cornu sau la casa din Strada Cristian Tell a unui apropiat al familiei fostului premier. Toate aceste bunuri erau inregistrate drept cheltuieli in registrele contabile ale Vertcon, dar reprezentau, conform procurorilor, mita primita de Nastase pentru a o mentine in functie pe Irina Jianu.

Cotidianul