Stiinta.info: Cele mai importante 10 provocari pentru stiintele planetare

de Adrian Buzatu     Stiinta.info
Vineri, 14 martie 2008, 2:14 Revista Presei | Subiectele Zilei

Planeta noastra vazuta din Cosmos
Foto: Stiinta.info

Consiliul National de Cercetare din Statele Unite a dat publicitatii o lista de 10 provocari majore ale secolului acesta in domeniul stiintelor planetare.


1. Cum s-au format Pamantul si celelalte planete din sistemul nostru solar?

Se stie in prezent ca Soarele si planetele din sistemul nostru solar s-au format din acelasi nor de gaz ce se invartea in jurul unui centru comun. Totusi, exista detalii ce nu sunt inca bine stapanite. De exemplu, de ce variaza compozitia chimica de la planeta la planeta? De ce unele planete sunt solide (Mercur, Venus, Pamant, Marte) si altele sunt gazoase (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun)? Exista modele credibile care spun ca aproape de Soare gazele usoare se evaporau si ramaneau metalele grele care au format roci in planetele solide, pe cand departe de Soare era mai rece si atunci gazele usoare nu s-au evaporat, au ramas in zona si au fost atrase de planetele in formare, care au acumulat asadar mari cantitati de gaze (planetele gazoase). Totusi noi date despre aceste planete sunt necesare pentru a cizela si mai mult modelele de formare planetara si pentru a le aduce si mai aproape de adevar.


2. Ce s-a intamplat in primii 500 de milioane de ani ai Pamantului?

Pamantul are o varsta de peste patru miliarde de ani, dar aproximativ aceeasi varsta ca si restul planetelor si Soarele. Primii 500 de milioane de ani din perioada sa de formare au fost cruciali pentru evolutia ulterioara a planetei noastre. Cu toate acestea, avem putine date experimentale din acea perioada, pentru ca foarte putine roci s-au pastrat din acea perioada. Se crede ca in acea epoca Pamantul a fost lovit de un corp ceresc (poate o alta planeta), iar aceasta a produs doua lucuri fata de care viata pe Terra nu ar fi posibila. In primul rand, se pare ca o parte din planeta noastra a fost smulsa si zvarlita in spatiu, iar centrul Pamantului s-a topit datorita energiei eliberate de coliziune. Cum cele doua resturi ale coliziunii erau fierbinti, gravitatia le-a modelat la loc in forme aproape sferice, unul devenit Pamantul, iar celalalt devenit Luna, satelitul notru natural. Nucleul Pamantului si astazi continua sa fie lichid, format din fier, rotindu-se mereu in jurul axei Pamantului si generand astfel campul magnetic al planetei noastre.

Pamantul se comporta intr-adevar ca un magnet de dimensiuni uriase. Desi de o intensitate de o suta de mii de ori mai slaba decat a magnetului cu care prindeti un metal pe usa de la frigider, campul magnetic al Pamantului este relativ mai puternic decat al celorlalte planete din sistemul nostru solar si tocmai acest camp este cel care ne protejeaza de radiatiile cosmice ce ar fi devastatoare pentru viata, fie distrugand-o direct, fie producand mutatii genetice grave la majoritatea indivizilor, atat de plante, cat si de animale. Radiatiile cosmice sunt prinse de campul magnetic al Pamantului si colectate spre cei doi poli, unde creeaza minunatele aurore boreale.

Referitor la Luna, aceasta este cea care stabilizeaza orbita Pamantului in jurul Soarelui, facand ca distanta fata de Soare sa nu varieze decat putin de-a lungul unui an si astfel cantitatea de energie ce o primim de la Soare sa nu varieze prea mult, iar temperatura pe Terra sa varieze doar putin si sa ramana in parametrii propici vietii. Variatii de temperatura de 50 de grade intre iarna si vara ni se par extraordinar de mare noua, oamenilor, dar pe Luna, de exemplu, exista variatii de 400 de grade doar intre zi si noapte.


3. Cum a aparut viata pe Pamant?

Si iata cum in mod natural se face tranzitia la poate misterul cel mai mare al umanitatii. Cum a aparut viata pe Pamant? Pentru a ne apropia si mai mult de a raspunde la aceasta intrebare, oamenii de stiinta colecteaza cele mai vechi urme ce viata le-a lasat in roci si minerale. Pe de alta parte, ei isi indreapta privirea si spre Marte si spre alte corpuri cosmice pe care s-a descoperit apa, in speranta de a descoperi viata sau materie organica. Aceste studii ne ajuta sa intelegem mai bine si viata de pe Terra.


4. Cum functioneaza interiorul Pamantului si cum influenteaza acestea suprafata sa?

Pamantul este format din nucleu, manta si scoarta. Nucleul este format din fier lichid in rotatie, iar aceasta rotatie am vazut ca creeaza campul magnetic. Dar la fiecare aproximativ 30 de mii de ani, Pamantul inverseaza polul nord magnetic cu polul sud magnetic. De ce se intampla aceasta? Miscarile ce au loc in mantaua formata din roci lichide duc la crearea de munti, izbucnirea vulcanilor, sau generarea continua de fund oceanic in zonele de rift oceanic. Oamenii de stiinta inteleg aceasta calitativ, dar au nevoie de modele matematice mai precise pentru a le putea evalua cantitativ si pentru a le putea extrapola in timp si deci a putea spune cum era interiorul Pamantului in trecut si cum va fi el in viitor si astfel cum va fi influentata suprafata Pamantului in viitor de catre interiorul Pamantului.


Integral in Stiinta.info.
























1903 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version