Vreme de cinci decenii, Silviu Craciunas a fost considerat un erou al rezistentei anticomuniste si al exilului romanesc. A facut puscarie politica in perioada celei mai aprige prigoane comuniste, a fost protagonistul a doua treceri spectaculoase a granitei spre Vest, apoi a devenit cunoscut in Occident ca autor al unui best-seller despre toate aceste aventuri, „The Lost Footsteps“ („Urme pierdute“). Nimic din comportamentul sau nu a tradat ceea ce avea sa devina cea mai mare revelatie pentru cercetatorii istoriei recente si cel mai cumplit soc pentru fostii sai prieteni: Silviu Craciunas a fost unul dintre cei mai eficienti spioni ai Securitatii, iar activitatea sa anticomunista era paravanul prin care a penetrat diaspora romaneasca.

Devoalarea incredibilei istorii a lui Silviu Craciunas s-a produs prin desecretizarea celor 90 de dosare care-l au ca subiect, transmise de SIE la CNSAS. Documentele releva cum acest agent destoinic al Securitatii i-a pacalit nu doar pe cei din jur, ci si serviciile de informatii ale SUA, Frantei si Marii Britanii, care l-au crezut angajat in lupta anticomunista.

Primul dosar din arhiva SIE pe numele lui Silviu Craciunas dateaza din 1938, cind a fost arestat si condamnat la noua luni de inchisoare de Siguranta carlista pentru ca a fost prins cu manifeste legionare la Sibiu. In 1948, dupa ce organizase fuga in strainatate a mai multor persoane, este prins de catre Securitate. In cartea sa, Craciunas spune ca a scapat de securisti intr-o scara de bloc in momentul in care le propusese sa-i duca la o alta legatura a sa.

Adevarul istoric pare sa fi fost altul: „In 1949 a convenit cu Securitatea sa fie facut scapat si sa fie trimis in strainatate, pentru a penetra diaspora“, arata cercetatorul Dumitru Dobre, de la Institutul pentru Memoria Exilului Romanesc, care a studiat dosarul lui Craciunas si urmeaza sa scoata o carte. A „fugit“ prin Ungaria, a ajuns la Paris si a contactat Comitetul National Roman. In scurt timp, Comitetul si serviciile de informatii ale Aliatilor l-au retrimis in Romania pentru a organiza o retea de extragere din tara a disidentilor. Revenit la Bucuresti, el a prezentat Securitatii un prim raport al sau despre emigratia romaneasca, apreciat de Securitate. Insa dupa citeva luni a fost suspectat de tradare si joc dublu si a fost arestat.

Patru ani a stat in detentie la inchisoarea Malmaison, fiind torturat pentru a recunoaste tradarea. In 1954 a reusit sa-i convinga pe securisti ca e loial cauzei comunismului. De la Malmaison a fost transferat la spitalul inchisorii din Burdujeni-Suceava, de unde a reusit sa „evadeze“. Un an mai tirziu semneaza si un angajament cu Securitatea, atipic si plin de patos: „Prin metode exceptionale, pline de omenie, au reusit sa ma transforme din dusman al comunismului in luptator pentru cauza comunismului. (...) Am afirmat ca din convingerea cea mai completa sint hotarit sa execut orice actiune, ca sa ma pot bucura de ocrotirea mea si a familiei mele, asa cum mi s-a promis de forurile competente la 1 septembrie 1954“.

In cei trei ani care au urmat detentiei s-a pretins fugar si s-a „ascuns“ la diferite adrese, dar paralel scria rapoarte zilnice Securitatii, inclusiv despre cei care il gazduiau. „Recomanda Securitatii ca aceia despre care credea ca banuiesc adevarata sa activitate sa ramina in inchisori sau sa fie redusi la tacere“, spune Dumitru Dobre. In perioada 1956-1957 finalizeaza un superplan de intoarcere in Occident, sub acoperirea pe care i-o ofereau anii de puscarie si „cauza anticomunista“ pentru care suferise.

Intre „obiectivele misiunii in strainatate“, pe care singur si le stabileste intr-o nota din 24 decembrie 1956, vorbeste despre infiltrarea in cercurile emigratiei romanesti din Europa Occidentala si America, despre infiltrarea serviciilor straine de informatii. Craciunas isi propunea ca prin acestea sa „adinceasca contrazicerile de interese care macina“ emigratia, „capturarea si distrugerea lui Horia Sima si a altor capetenii de grupari teroriste“, „descoperirea de fapte infamante si de probe materiale impotriva unor personalitati din emigratia romaneasca pentru a fi demascati si compromisi cit mai grav“.

Integral in Cotidianul.