Acuzatii ale adversarilor politici despre blaturi facute in ciuda rivalitatilor aparente, o tranzact ie ciudata cu o casa si amnezia unui personaj important din afacere - acestea sunt ingredientele celui mai nou scandal care il are in centru pe presedintele PSD, Mircea Geoana.
La fel ca si in campania electorala din 2004, Mircea Geoana are si anul acesta de infruntat suspiciunile referitoare la modul in care familia sa si-a dobandit proprietatile imobiliare. Totul a plecat de la presedintele Grupului de Investigatii Politice, Mugur Ciuvica. Acesta a prezentat, ieri, documente menite sa demonstreze ca soacra sefului PSD-ist, Margareta Costea, a cumparat ilegal in ianuarie 2001, de la Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), o vila situata in cartierul Primaverii. Potrivit scenariului prezentat de Ciuvica, tranzactia al carei beneficiar a fost familia Costea nu ar fi fost posibila fara „contributia“ Primariei Generale, sub mandatul lui Traian Basescu si a guvernului condus de Mugur Isarescu.
Norocul socrilor lui Geoana
Potrivit lui Ciuvica, la inceputul anilor ’90, Ion si Margareta Costea, socrii lui Mircea Geoana, au devenit chiriasi ai RAAPPS. Desi nici unul dintre ei nu era demnitar al statului roman, sotii Costea au primit de la RAAPPS o vila aflata in cartierul Primaverii, pe strada Jean Monnet, nr. 69.
Presedintele GIP sustine ca, in 2001, sotii Costea s-au hotarat sa cumpere vila, insa, dat fiind ca legea nu permitea RAAPPS sa vanda casele, au apelat la o „inginerie imobiliara“: trecerea imobilului in administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu ajutorul primariei conduse la acea vreme de Traian Basescu. „Mutarea“ casei de la RAAPPS ar fi fost facuta, sustine Ciuvica, dupa ce in scena a aparut o cerere de retrocedare a imobilului, facuta de un anume Iancu Sapera.
Dupa ce acesta a revendicat casa, Primaria Generala a cerut trecerea imobilului de la RAAPPS in administrarea CGMB, solicitare aprobata printr-o hotarare de guvern de cabinetul Mugur Isarescu. Nota de fundamentare a hotararii de guvern a fost semnata si de primarul Traian Basescu, in calitate de sef al institutiei care cerea imobilul in vederea retrocedarii.
La 4 zile dupa ce cladirea a fost „eliberata“ de la RAAPPS, Iancu Sapera, autorul cererii de revendicare, s-a razgandit brusc, renuntand la solicitarea de retrocedare. El a transmis Tribunalului Bucuresti o „cerere de renuntare la judecata si la toate drepturile pretinse“, de care tribunalul a luat act in sedinta din 27 februarie 2001.
