Academia Catavencu: Aeroportul de exterminare Baneasa

de Mircea Toma     Academia Catavencu
Joi, 14 august 2008, 4:05 Revista Presei | Subiectele Zilei

La ora trei m-as fi culcat daca n-ar fi trebuit sa ajung la aeroport. Bilet de low cost, cu decolare de pe Aeroportul Baneasa. Low cost, early wake up. Da’, vorba aia, decat o cursa ratata, mai bine una devreme sculata. Deci iau un taxi, condus de un draivar care-si permitea sa conduca, desi bause ultima bere ieri, deci fix de patru ore. Ajung la Baneasa ca fulgerul. Si tot asa mi se face check-in-u’.

Dupa care, linistit ca nu mai pierd avionu’, patrund in marea sala de sub cupola care face din aeroport o marca edilitara bucuresteana. Inauntru, jumatate din emisfera era ocupata de vreo 500-600 de calatori care, desi treziti cu noaptea-n cap, erau deja masati sub forma de gramada deschisa in lupta pentru avioane. Ei doreau sa treaca de controlul Politiei de Frontiera, spre zona de imbarcare. Politia dorea si ea sa scape de prostime, dar intre aceste doua dorinte se interpunea vointa stapanilor aeroportului.

Iar dorinta ireprimabila a acestora era sa afle cum se poate lamina o masa biologica oferita de 500-600 de trupuri prin capilarele unui filtru de Politie. Daca ar fi renuntat la curiozitatea asta, ar fi evitat nebunia din propriul aeroport. Evitarea ar fi insemnat o cale de acces controlata. Niste benzi care sa oblige cei 500 de oameni sa migreze intr-un sir ordonat spre punctele de control. Fara aceasta minora interventie, spectacolul la care am participat ca particula biologica a fost asemanator experimentelor pe care le faceau ofiterii SS cand voiau sa vada cati evrei pot incape intr-un camion daca-i indesi cu patul armei.

Dupa doua ore de participare la gramada asta deschisa, avansasem vreo 40 cm. In schimb, ceasul avansase pana la ora decolarii avionului meu. In interval, pe langa noi, trecuse echipajul: oamenii au strigat sa stea si pilotii la coada, ca asa au siguranta ca nu scapa avionul. Pilotii – care treceau, grabiti, pe langa gloata – au privit uimiti gramada de vite si s-au dus, ca ei sunt ocupati sa zboare cu avionul, nu cu pasagerii.

Din cand in cand, un politai incerca sa calmeze spiritele, racnind catre masa abrutizata sa nu se imbulzeasca. La concurenta cu el, si cu efectul perfect opus, se auzea in difuzoare vocea de robot a unei inconstiente care anunta ca „pasagerii pentru cursa… sunt invitati de urgenta la imbarcare“. Ceea ce arunca in aer, din nou, toata gramada. Care, in intregul ei, ar fi trebuit sa se imbarce de urgenta in cele 4-5 curse programate la aceeasi ora.

Panica din priviri si coatele celor mai slabi de inger – recte cei care nu avusesera experienta ratarii unui avion – facea iar varza bruma de ordine. Si asa mai departe. La o ora dupa ora de decolare a avionului (stati linistiti, nu decolase), reusisem sa trec prin filtrele de securitate. Aici am fost luati in primire de personalul – ma rog, e mult spus, corect ar fi „niste fete“ – companiei cu care zburam.

Integral in Academia Catavencu




















974 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Cool (Joi, 14 august 2008, 15:46)

    TNT [anonim]

    Nice one ! Faorte bun comentariul !


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă