Arheologii ardeleni au realizat in ultimele luni o serie de descoperiri care vor schimba manualele de istorie. Printre descoperirile cercetate de ei se numara ultimul refugiu al regelui Decebal ori Capitoliul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Arheologii de la muzeele din Transilvania au reusit sa faca, in ultimele luni, o serie de descoperiri de exceptie. Dupa ce rezultatele cercetarilor de teren vor fi concretizate in studii stiintifice, manualele de istorie vor trebui sa fie modificate si completate.
Astfel, arheologii Muzeului National al Unirii din Alba Iulia au inventariat 57 de situri arheologice pe traseele din judetul Alba ale viitoarei autostrazi de pe Culoarul IV Pan-European si ale drumului expres Sebes-Turda. Echipa formata din 10 specialisti, condusa de directorul muzeului Gabriel Rustoiu, a cercetat in luna august aproximativ 143 de kilometri. Practic, la fiecare 2,5 kilometri exista cate un sit arheologic.
Pe parcursul celor 74 de kilometri de drum expres intre Sebes si Turda au iesit la iveala 40 de asezari, complexuri izolate, drumuri romane, necropole, precum si ruinele unei biserici medievale la Miraslau. Traseul drumului expres trece, de asemenea, prin doua zone clasate de UNESCO, respectiv cel neolitic de la Limba si zona de protectie a vechiului oras Apulum, in zona localitatii Partos, a declarat arheologul Constantin Inel, director-adjunct al Muzeului Unirii.
Traseul Culoarului IV Pan-European, pe tronsonul Sibot-Miercurea Sibiului, in lungime de aproximativ 40 de kilometri, se intersecteaza cu cel putin 17 situri arheologice. Viitoarea autostrada va trece prin zona de protectie a celui mai important sit neolitic din Romania, cel de la Tartaria.
0
0
