Studentul Emil Boc, un comunist model. La sfarsitul lui 1987, actualul premier, Emil Boc, isi manifesta intr-un articol de ziar local hotararea de a participa direct la transformarea tarii. Articolul, intitulat „Hotararea de a participa direct la devenirea comunista a patriei”, a aparut in data de 10 decembrie 1987 in „Faclia”, ziarul Partidului Comunist Roman din Cluj. Textul, gazduit in pagina a treia a ziarului, era prilejuit de apropierea Conferintei Nationale a PCR si facea parte dintr-un grupaj in care lideri ai mai multor categorii socio-profesionale isi exprimau adeziunea fata de programul partidului comunist, scrie Adevarul.

Stenograma ascunsa din cazul „Valiza“. La doua decenii de la Revolutie, soarta titlului la fotbal in Romania pare a se mai decide inca in birourile politicienilor, prin presiuni exercitate la toate nivelurile. Cotidianul nostru a intrat in posesia stenogramei „ascunse“ a unor discutii telefonice uluitoare intre Gigi Becali si protectorul sau, inaltul demnitar pesedist Viorel Hrebenciuc, petrecute inaintea celebrului caz „Valiza“. Pe parcursul convorbirii aflam stupefiati ca „Tariceanu e cu CFR“, „Basescu e de partea Stelei“, iar „Hrebe“ se angajeaza „sa rezolve“ cu liberalii, care ar sustine „U“ Cluj, scrie EvZ.

Copii care merg singuri la orfelinate. Copiii care nu au bucuria unui camin in care Mos Craciun soseste incarcat cu daruri bat de Sarbatori la usa orfelinatelor. La Constanta, sarmanii au invatat adresa Adapostului pentru copiii strazii, infiintat de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Aici si-au gasit refugiu 14 minori care locuiesc si merg la scoala, inscrisi in programul “A doua sansa” care ii ajuta sa-si continue studiile chiar daca au depasit varsta scolara, scrie Gandul.

Au recunoscut ca au tras la Revolutie. In zilele revolutiei, formatiunile alcatuite din civili si militari au depistat si retinut mai multi indivizi care trageau in oamenii iesiti pe strazi. De asemenea, fortele de interventie ale Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista (USLA) au actionat la ordinele Armatei pentru anihilarea unor asa-zisi teroristi, in urma luptelor fiind prinsi mai multi lunetisti. La ancheta efectuata de Procuratura, unii dintre tragatori au afirmat ca primisera armamentul de la fosti ofiteri de Securitate care le indicasera si locul de unde sa traga, altii au invocat amnezia si au perseverat pana la eliberarea din arest, in lipsa altor probe. Nici pana astazi ancheta nu a condus la aducerea in fata instantei a vreunui caz de lunetist capturat si interogat. Citeste in Romania libera povestea lunetistilor retinuti de armata.

Zambaccianul lui Geoana lipseste si din ultima sa declaratie de avere. Ultima declaratie de avere a lui Mircea Geoana, postata luni pe site-ul Senatului si datata 16 decembrie 2008, nu contine referiri la apartamentul din Baneasa si la banii imprumutati de la socri. Reprezentantii CEFIN Real Estate, firma care ii construieste lui Mircea Geoana un apartament in Baneasa, au confirmat pentru Cotidianul ca seful Senatului a incheiat contractul pentru respectiva locuinta pe 21 noiembrie 2005. Ei au adaugat ca seful Senatului a platit deja un avans si urmeaza sa plateasca si celelalte rate pentru apartament, pana in 2009.

Lista intalnirilor secrete dintre Magureanu si Ion Iliescu. In 1981, fostul director al SRI l-a „numit” pe Ion Iliescu presedinte al Romaniei intr-o padure din judetul Salaj. In cartea „De la Regimul Comunist la Regimul Iliescu”, Magureanu dezvaluie intalnirile secrete pe care le-a avut in perioada 1973-1989 cu Ion Iliescu. Virgil Magureanu recunoaste implicarea serviciilor secrete externe in rasturnarea regimului Ceausescu. Unul dintre principalii pioni in aceasta actiune a fost si presedintele Romaniei de dupa 1990, Ion Iliescu. Fata de alti oponenti ai lui Ceausescu, Iliescu a facut parte dintr-o tabara din care facea parte si Virgil Magureanu, scrie Adevarul.

Djuvara, despre Craciunul boieresc si sarbatorile petrecute in Africa. La 92 de ani, patru luni si o zi, Neagu Djuvara s-a oprit din scris ca sa-si aminteasca Sarbatorile copilariei, Craciunurile petrecute in societatea neagra din Niger, iernile deja occidentale, descoperite acasa, la intoarcerea din exil. Nostalgic, a retrait serile in care juca teatru, in vacanta, la Sinaia. Emotionat, l-a revazut pe Mosul in care a crezut destul de putin, dar care il bucura mereu cu daruri simple, mandarine si portocale. Cu ochii pe fereastra casei din zona Piata Romana - unde-l tine, "aproape pe gratis", un prieten -, asezat comod pe canapeaua preferata, priveste cu tristete la un prezent care nu-i apartine: nu-i sunt la inima iernile fara zapada, nu-i place agitatia Sarbatorilor de astazi, cand totul se rezuma la mese imbelsugate, il ingrozesc darurile scumpe, scrie EvZ.

Nemuritorii. In cea de-a sasea legislatura postdecembrista se mai regasesc doar noua deputati si senatori care nu au parasit niciodata Parlamentul incepand cu anul 1990. Este vorba despre Adrian Nastase si Bogdan Niculescu-Duvaz (PSD), Marton Arpad, Kerekes Karoly, Varga Attila (UDMR) - la Camera Deputatilor - si Marko Bela, Verestoy Attila, Frunda Gyorgy (UDMR), Radu Berceanu (PDL) - la Senat. Ultimul are totusi patru luni mai putin in ultimul mandat, deoarece s-a retras pentru a candida la sefia Consiliului Judetean Dolj, scrie Cotidianul.

"4.000 de Mosi Craciun arunca in derizoriu sarbatoarea". "Mos Craciun din traditia crestina nu seamana aproape deloc cu cel pe care-l vedem astazi, pretutindeni. Mosul era tainic, unic pentru toti copiii, venea noaptea, in numele Domnului, ca sa daruiasca. Nu il vedeam pentru ca, in fond, Mosul nici nu exista ca arate, intrupat." Asa sustine etnologul si teologul Costion Nicolescu, cercetator la Muzeul Taranului Roman din Bucuresti, care a acordat un interviu "Romaniei libere" despre semnificatia sarbatorii de pe 25 decembrie.