"Titiriga si nepotii", capsunarii Romaniei. Satenii din Budesti, Valcea, nu lasa capsunile romanesti pentru cele spaniole: la un hectar, castiga peste 30.000 de lei. Cateva familii din comuna Budesti, de langa Ramnicu-Valcea, tin, an de an, pariul cu soarele, vantul si ploaia si se incapataneaza sa duca mai departe afacerile si traditia in zona care era considerata la un moment dat patria capsunarilor. In zeci de ani de lucru pe plantatii, batranii au prins secretul capsunii care se topeste in gura si, prin propria experienta, au tras concluziile afacerii: ￢Recolta e de cam 2 kg pe metru patrat", "cele mai bune soiuri sunt cele romanesti", iar modelul propus de cei de la UE nu prea ar avea succes la noi - "s-ar pierde prea mult teren daca s-ar cultiva dupa cum cer ei", scrie evz.ro.
Cand totul merge rau, ne ramane fotbalul. Asociat culturii de masa, industriei de divertisment si activitatilor de marketing si publicitate, fotbalul a devenit o metafora a lumii moderne, si s-a lepadat una dupa cealalta de toate prejudecatile politice si reticentele culturale care-i atarnau in spinare: alienarea, brutalitatea, masculinitatea. Femeile, politicienii si intelectualii s-au alaturat si ei in cele din urma publicului abandonat puterii invincibile de atractie a acestui sport. Fotbalul este un fenomen global, democratic, universalist: o emblema distinctiva a societatii mondializate, scrie Romania libera.
Vanghelie despre profanarea criptei Lahovary: Asta-i viata! Primarul sectorului 5 a recunoscut ca si-a inhumat rudele in cripta generalului Lahovary, dar crede ca nu a facut "nimic imoral". Marian Vanghelie spune ca a cumparat Capela Lahovary, dar de fapt a primit-o prin donatie, in 2008, de la subordonatul sau, Niculae Cristea, directorul Pietelor din sectorul 5. Lui Marian Vanghelie (42 de ani) nu ii este rusine pentru fapta comisa: inhumarea rudelor sale in capela familiei unui general, Iacob Lahovary (1846-1907), care a luptat pe front pentru Independenta Romaniei, la 1877, scrie Adevarul.
Romanii, iobagi pe mosia unui conte din Danemarca. Romani a caror munca in agricultura este exploatata intr-un regim de sclavie moderna nu se gasesc numai in ferme din Cehia sau Italia, ci si in Danemarca - un stat care ocupa, an de an, unul dintre primele locuri din lume in topurile privind conditiile de viata. Potrivit unei relatari de pe siteul http://www.danemarca.dk/ (despre comunitatea romaneasca din Danemarca), mai multi romani muncesc in conditii de "iobagie" la ferma Frijensborg a contelui danez Bendt Wedell. Mosia se afla in satul Hammel din Peninsula Iutlanda (partea continentala a Danemarcei). Muncitorii sezonieri din Romania platesc 2.200 coroane daneze (circa 320 euro - triplu decat li se spusese ca vor plati) din salariul lor, pentru cazarea in grajduri sau baraci insalubre intr-un sat din Peninsula Iutlanda, scrie Gandul.
20 de ani de la mineriada din 13-15 iunie. Lucruri care nu s-au spus . La 20 de ani de la cea mai sangeroasa mineriada din istoria Romaniei, cea din zilele de 13-15 iunie 1990, Evenimentul zilei da startul unui amplu serial axat pe demontarea mecanismului acelor zile dramatice. Timp de zece zile, incepand de luni, 14 iunie, povestile unor oameni simpli, atinsi de violenta, si marturiile unor mineri atrasi in cercul de ura care a cuprins Bucurestiul se vor completa cu noi dovezi despre manipulare si cu analizele si opiniile unor cunoscuti intelectuali publici.
Loturile din Giurgiu (1948-1955). In orasul Giurgiu, au existat mai multe organizatii anticomuniste, numite de Securitate subversive. Acestea erau: Miscarea de Rezistenta Nationala din judetul Vlasca - M.R.N.V. (1948), Amicii Americii, (1948) si Pro Patria (1955). Adrian Brisca a facut parte din M.R.N.V. si inainte de tragicul sau sfarsit (15 aprilie a.c.) ne-a evocat secvente din acei teribili ani. "Aceasta organizatie se deosebea de Miscarea de Rezistenta Na-tionala, din Romania, -pentru ca avea caracter local. Sediul ei era in Giurgiu. In anii 1948 si 1949, frecventam clasa a VII-a (a XI-a), la Liceul Ion Maiorescu si faceam parte din aceasta miscare. Eu am fost arestat la 10 august 1949, inaintea lui Victor Kreissl. Pe data de 2 septembrie 1949, a fost arestat liderul acestei miscari, Victor Ion Kreissl", spune Adrian Brisca in interviu acordat pentru Romania libera.
