Subiectele Zilei: Inundatiile, "tratate" cu dispute politice; Groapa cu nume de strada - o reabilitare la drumul mare, in centrul Bucurestilor; Romanii prin ochii moldovenilor: de la "frati" la "fatarnici"; Adrian Paunescu, grav bolnav: Este un diagnostic sumbru

de Mircea Barzoi     HotNews.ro
Joi, 24 iunie 2010, 3:01 Revista Presei | Subiectele Zilei

Subiectele Zilei
Foto: Colaj foto
Inundatiile, "tratate" cu dispute politice. Cu toate ca stiau ce trebuie sa faca pentru a stopa efectele inundatiilor, guvernantii s-au multumit sa croiasca planuri pe hartie si sa se certe pe ei. Stiau cu exactitate ce trebuie sa faca pentru a stopa efectele devastatoare ale inundatiilor care "au lovit" Romania an de an, in aproximativ aceeasi perioada (martie-iunie), in ultimii sase ani. Cu toate acestea, guvernantii s-au multumit sa puna la punct strategii "pe hartie", care s-au concretizat ulterior doar in aprige dispute politice intre presedinte, premier si opozitie, scrie EVZ.

Groapa cu nume de strada - o reabilitare la drumul mare, in centrul Bucurestilor. Mare parte din strada Coltei e o imensa groapa, lunga de 200 de metri si adanca de vreo 70 de centimetri. Pana acum au cazut cativa batrani in ea. Cand ploua, groapa se umple cu apa si devine piscina. Se lucreaza la schimbarea asfaltului impecabil, "vechi" de numai trei ani. Locatarii se plang ca lucrarile sunt intarziate nejustificat. Se lucra stiintific: cativa muncitori scobeau pamantul si smulgeau bordurile din loc - colegii de echipa stateau in spate si plantau imediat altele, noi. Lumea se inchina pe strada, ca bordurile "vechi" nu implinisera nici macar un an de cand le pusesera, aratau ca proaspat iesite din fabrica, nici macar nu iesisera din garantie. Ultima data le inlocuise primaria prin iunie 2009, locatarii tin bine minte, or, acum era abia aprilie 2010, informeaza Gandul.

Romanii prin ochii moldovenilor: de la "frati" la "fatarnici". La 20 de ani de la Declaratia de suveranitate adoptata de Parlamentul Republicii Moldova (23 iunie 1990), fantoma unirii cu Romania continua sa agite spiritele de la Chisinau. Ce isi doresc insa vecinii de peste Prut si cine sunt basarabenii pe care nici macar Putin nu ii poate opri sa infaptuiasca unirea cu tara, dupa cum se exprima Mihai Ghimpu? Cine sunt sustinatorii unirii si cine - opozantii ei? Orice gest al Aliantei pentru Integrare Europeana (coalitia politica aflata la putere) e vazut de adversari ca un complot unionist. Recenta tentativa de re-semnare a Declaratiei de Independenta a Republicii Moldova - originalul s-a pierdut in timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009 - i-a facut pe comunisti sa vada o noua tentativa de uzurpare a statalitatii moldovenesti si o incercare de a ne intoarce in acea situatie juridica (...), cand iesirea din componenta URSS era interpretata de catre guvernantii de atunci ca o posibilitate de unire cu Romania, anunta Romania Libera.

Secretele Mineriadei/Alin Rus: Minerul ajuns doctor in Mineriade. Alin Rus este unul dintre tinerii pe care actiunile minerilor din perioada postdecembrista i-au afectat in mod direct. Dupa ce a petrecut mai bine de doi ani printre ei, lucrand ca electrician miner la Exploatarea Miniera Paroseni din Valea Jiului, a ales o cariera academica in schimbul uneia de carbuni. Cu experienta omului nascut si crescut in Vale, cu un doctorat in antropologie finalizat la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si inca unul, in curs, in Statele Unite ale Americii, Alin Rus nu se sfieste sa iasa din sfera analizelor cuminti, scrie Adevarul.

CNADNR a pierdut procesul cu avocata Simona Neagu. Ministerul Transporturilor, mariaj fortat cu Bechtel. Statul a pierdut singura sansa de a ataca contractul cu americanii de la Bechtel, constructorul autostrazii Transilvania, cea mai paguboasa afacere a Romaniei din ultimii 20 de ani. Dupa ce a platit taxa de timbru de peste 2 miliarde de lei vechi pentru a recupera in instanta onorariul de succes de circa 4,4 milioane de euro atribuit avocatei Simona Neagu, pentru servicii de asistenta juridica acordate la semnarea contractului cu Bechtel, Compania de Autostrazi a pierdut procesul prin care statul putea rezilia contractul cu antreprenorul autostrazii Brasov-Bors, informeaza Puterea.

Calinescu, Gulea, Pora, Ion, Lazescu - numele cu care jongleaza PDL la TVR. Actorul Florin Calinescu si regizorul Stere Gulea revin in calculele PDL pentru conducerea TVR. Numele celor doi au fost puse pe masa in aceasta seara, la o intalnire informala a liderilor PDL, in Modrogan 22, in conditiile in care democrat-liberalii trebuie sa-si desemneze pana luni trei reprezentanti in Consiliul de Administratie (CA) al TVR, dintre care unul care sa-l inlocuiasca pe Alexandru Sassu la sefia institutiei. Surse din partid au precizat pentru EVZ ca printre numele luate in discutie se numara si cele ale jurnalistilor Andreea Pora si Cezar Ion, dar si al editorialistului Alexandru Lazescu, presedinte al Grupului pentru Dialog Social Iasi, informeaza EVZ.

De ce il contesta varul lui Boc pe anticomunistul Susuman. Arheologii de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania au reusit sa gaseasca osemintele liderului rezistentei anticomuniste din Muntii Apuseni, Teodor Susman. Teodor Susman fusese supra-numit in perioada interbelica Tatal Motilor, pentru ca a reusit sa obtina importante drepturi economice pentru locuitorii Apusenilor de la Regele Ferdinand I. Insa descoperirea osemintelor sale a starnit un scandal imens in Apuseni. Varul premierului Emil Boc, preotul ortodox Toader Boc, a incercat sa ii incite pe sateni impotriva arheologilor, pe motiv ca Teodor Susman ar fi fost un talhar. Bunicul preotului, Suciu Pascu, fusese unul dintre apropiatii lui Susman. In perioada in care Susman era primar in comuna Rachitele, localitatea natala a lui Emil Boc, Pascu era vice-primar. Insa Susman si Pascu s-au certat din cauza banilor. In anul 1945, Teodor Susman a fost inlaturat de catre comunisti din functia de primar, iar in locul sau a fost instalat Pascu, scrie Romania Libera.

Adrian Paunescu, grav bolnav: Este un diagnostic sumbru. Adrian Paunescu a slabit 30 de kilograme intr-un timp foarte scurt din cauza bolii de care sufera. Potrivit unor surse medicale, poetul este suspect de ciroza sau chiar de cancer la ficat. Doctorii nu au stabilit inca un diagnostic. Reporterii Adevarul au aflat ca poetul sufera de o boala grava a ficatului, dupa ce fostul senator PSD a vorbit despre aceasta intr-un editorial publicat, luni, in Jurnalul National, fara sa-si faca public si diagnosticul. Starea lui de sanatate este una precara. El sufera de mai multi ani de diabet, iar acum rezultatele analizelor arata ca are probleme mari la ficat. Nu se stie exact daca e ciroza sau, mai grav, cancer. Urmeaza sa mai faca o serie de analize. Cert este ca nu se simte bine, mai mult, a slabit peste 30 de kilograme in ultima perioada", ne-au declarat surse medicale, informeaza Adevarul.

Ziua care va schimba destinul Romaniei. Surse de la Cotroceni care vor sa-si pastreze anonimatul ne-au declarat ca de citeva zile se intimpla ceva cu presedintele nostru. Mai exact, fiinta sa trece printr-o transformare profunda, radicala, sufera o mutatie la adincimi pe care nimeni nu i le banuia. Luni de dimineata, Traian Basescu s-a trezit mai suparat si mai trist ca niciodata. Tremura din tot corpul si nu avea chef de nimic. Apropiatii au crezut ca supararea si tremuratul vor trece, ca si in celelalte zile, cu una mica pe stomacul gol si cu altele mai mari dupa aia. Insa nu a fost deloc asa. Integral in Academia Catavencu.


Citeste mai multe despre   






















5914 vizualizari

  • -1 (9 voturi)    
    Maestre te iubim! esti poetul tineretii noastre! (Joi, 24 iunie 2010, 6:38)

    irina [anonim]

    Cine are părinţi, pe pământ nu în gând
    Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând
    Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,
    Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi.

    Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au loc
    De atâţia copii şi de-atât nenoroc
    Nişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu,
    Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.

    Ce părinţi? Nişte oameni, acolo şi ei,
    Care ştiu dureros ce e suta de lei.
    De sunt tineri sau nu, după actele lor,
    Nu contează deloc, ei albiră de dor
    Să le fie copilul c-o treaptă mai domn,
    Câtă muncă în plus, şi ce chin, cât nesomn!

    Chiar acuma, când scriu, ca şi când aş urla,
    Eu îi ştiu şi îi simt, pătimind undeva.
    Ne-amintim, şi de ei, după lungi săptămâni
    Fii bătrâni ce suntem, cu părinţii bătrâni
    Dacă lemne şi-au luat, dacă oasele-i dor,
    Dacă nu au murit trişti în casele lor...
    Între ei şi copii e-o prăsilă de câini,
    Şi e umbra de plumb a preazilnicei pâini.

    Cine are părinţi, pe pământ nu în gând,
    Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând.
    Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fii
    Nu copil de părinţi, ci părinte de fii.

    Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns
    Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns.
    Mai avem noi părinţi? Mai au dânşii copii?
    Pe pământul de cruci, numai om să nu fii,

    Umiliţi de nevoi şi cu capul plecat,
    Într-un biet orăşel, într-o zare de sat,
    Versuri Adrian Paunescu - Repetabila povara
    de pe http://www.versuri.ro
    Mai aşteaptă şi-acum, semne de la strămoşi
    Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoşi,
    Şi ca nişte stafii, ies arare la porţi
    Despre noi povestind, ca de moşii lor morţi.

    Cine are părinţi, încă nu e pierdut,
    Cine are părinţi are încă trecut.
    Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,
    Unde-avem şi noi însine ai noştri copii.
    Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,
    Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.
    Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,
    Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,
    Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,
    Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.
  • 0 (8 voturi)    
    finalul poeziei REPETABILA POVARA (Joi, 24 iunie 2010, 6:42)

    irina [anonim]

    Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?
    Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşa
    Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga...

    Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus
    Pe conştiinţă povara acestui apus
    Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,
    Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.
    Iar când vom începe şi noi a simţi
    Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,
    Şi abia într-un trist şi departe târziu,
    Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu,
    Vom pricepe de ce fiii uită curând,
    Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,
    Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,
    Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,
    Deşi lumea în care părinţi am ajuns
    De-o vecie-i mereu zguduïtă de plâns.
    • +4 (4 voturi)    
      Din pacate ..... (Joi, 24 iunie 2010, 12:39)

      SHEAPA [utilizator] i-a raspuns lui irina

      "Maestrul" a simtit nevoia sa se bage in troaca pentru porci ..... si acolo a ramas.

      Pacat de talentul lui ....


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version