Subiectele Zilei: Ce autostrazi au promis si cati bani au pus in buget pentru ele; Scriitorul Ioan Grosan, file de Securitate; Cum arata noul spital Coltea, dupa o investitie de 90 de milioane de dolari; Piata muncii ramane blocata pentru romi

de Mircea Barzoi     HotNews.ro
Miercuri, 26 ianuarie 2011, 2:41 Revista Presei | Subiectele Zilei

Subiectele Zilei
Foto: Colaj foto
CSM, in razboi cu judecatorii Curtii Constitutionale. Consiliul Superior al Magistraturii nu lasa impresia ca s-ar supune deciziei CCR, care a desfiintat hotararea Senatului privind validarea noilor sai membri. Activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) continua si dupa decizia de ieri a Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), care a pus sub semnul intrebarii nu doar existenta celui mai important for din justitie in actuala formula, ci si functionarea lui sub actuala conducere. Concret, CCR a admis ieri ambele sesizari ale PDL privind validarea noilor membri ai CSM de catre Senat. Hotararea Senatului a fost declarata neconstitutionala si, implicit, desfiintata, scrie EVZ.

Ce autostrazi au promis si cati bani au pus in buget pentru ele. Bugetul de investitii al CNADNR este anul acesta similar celui din 2010. La drumuri se mai angajeaza 150 de oameni, la Calea Ferata se dau afara 5.600. Anul acesta, Transporturile au la dispozitie, prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), 1,42 de miliarde de euro pentru investitiile in infrastructura, atat in drumuri nationale, cat si in autostrazi, in crestere nesemnificativa fata de bugetul de anul trecut, conform proiectului de buget pe 2011, publicat pe site-ul ministerului de resort. La un cost mediu de 7 milioane de euro pe kilometru de autostrada, bugetul ar ajunge pentru proiecte in lungime totala de 200 de kilometri. In 2011 vor fi finalizati 117 noi kilometri de autostrada. Este vorba despre tronsoanele Cernavoda-Medgidia (19,25 km), Medgidia-Constanta (31,5 km), Arad-Timisoara (32,25 km) si centurile la nivel de autostrada Constanta (22 km) si Arad (12,25 km), conform datelor furnizate gandul de catre CNADNR. Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, ne-a declarat la finele anului trecut ca Autostrada Soarelui, Bucuresti-Constanta, va fi gata cu siguranta pana la finele acestui an, anunta Gandul.

Scriitorul Ioan Grosan, file de Securitate. Membru in conducerea Uniunii Scriitorilor, Grosan este acuzat de CNSAS ca a fost informatorul Securitatii, fiind recrutat in 1974. CNSAS cere judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti sa constate calitatea de colaborator al lui Grosan, care ar fi avut numele de cod "Radu Greceanu". Colegii de breasla ai lui Ioan Grosan au ramas uimiti de solicitarea CNSAS, iar presedintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, nu a putut fi contactat, ieri, pentru a preciza pozitia institutiei pe care o coordoneaza in legatura cu acuzatiile aduse scriitorului Ioan Grosan. Acesta a fost recrutat, potrivit CNSAS, la 10 mai 1974, in biroul ofiterului de contrainformatii militare din cadrul UM 01295, unde-si satisfacea stagiul militar. El ar fi primit numele conspirativ de informator "Radu Greceanu", informeaza Adevarul.

Cum arata noul spital Coltea, dupa o investitie de 90 de milioane de dolari. Cu o investitie de cateva zeci de milioane de euro in aparatura de ultima generatie, dar si in refacerea interioarelor, Spitalul Coltea a devenit un exemplu pentru modul in care ar trebui sa arate unitatile spitalicesti din Romania. Pe holurile asezamantului aflat la kilometrul zero al Capitalei domneste o curatenie impecabila, aparatura pare scoasa din tipla, inghesuiala din saloanele proaspat renovate a dispaut cu desavarsire. Spitalul functioneaza in cladirea actuala de la sfarsitul secolului al XIX-lea. De pe la mijlocul anilor "50 spitalul a inceput sa fie, atat din punct de vedere al dotarilor, dar si al amenajarilor depasit. Cu toate astea, abia in 1999, Guvernul a decis sa investeasca 90 milioane de dolari pentru modernizarea spitalului, bani obtinuti printr-un imprumut extern, scrie Romania Libera.

Un profesor munceste 30 de ani pentru salariul soferului lui Funeriu. Dascalii, platiti mai prost decat paznicii sau muncitorii din Ministerul Educatiei. Invatatorii debutanti si profesorii au ajuns sa aiba aceleasi salarii ca femeile de serviciu sau paznicii angajati de Ministerul Educatiei. Un profesor trebuie sa predea peste 25 de ani, sa obtina toate gradele didactice si eventual un salariu de merit pentru a ajunge la salariul soferului ministrului Daniel Funeriu, de 1.500 de lei pe luna. Invatatorii si educatoarele care fac naveta raman cu mai putini bani decat fochistii sau mecanicii din acelasi minister. Educatoarele, invatatorii si profesorii au ajuns mai rau decat personalul auxiliar din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS). Un profesor are nevoie de peste 25 de ani vechime pentru a ajunge la salariul soferului ministrului educatiei, in timp ce un invatator debutant, care preda in mediul rural, castiga mai putin decat un paznic angajat de MECTS. Asta nu pentru ca soferii din cadrul Ministerului Educatiei ar avea salarii impresionante, ci pentru ca dascalii au ajuns unii dintre cel mai prost platiti bugetari, anunta Puterea.

Piata muncii ramane blocata pentru romi. Doar 27% dintre romi muncesc in Romania, iar piata de joburi este inca inchisa pentru restul, mai ales din cauza lipsei de calificari. Anul trecut, in Romania, 27% din totalul populatiei de etnie roma avea un loc de munca in domenii precum servicii, constructii si agricultura. Totusi, piata muncii este inca inchisa pentru majoritatea romilor, mai ales din cauza lipsei de calificari, dar si a implicarii reduse din partea autoritatilor. Aceasta este concluzia unui studiu privind angajarea romilor realizat de Fundatia Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi, in parteneriat cu Asociatia "Pro Vocatie" si cu Fundatia Soros Romania, in cadrul unui proiect european cofinantat prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, informeaza EVZ.

Ce i-au furat hotii guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Politia: "Exista un cerc de suspecti". Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei a fost pradat de hoti. Peste 400 de butasi de Sauvignon Blanc au disparut de pe podgoriile din Dragasani-Valcea, ale lui Mugur Isarescu. Politistii spun ca au un grup de suspecti si ca cel mai probabil hotii au folosit o caruta, pentru ca dezghetul a ingreunat serios circulatia pe dealurile pe care localnicii au vita de vie. Potrivit politistilor, hotii ar fi actionat in noaptea de 17 spre 18 ianuarie. Zona este destul de greu de supravegheat iar podgoria Guvernatorului nu era protejata de vreo firma de paza, scrie Gandul.

Cuza, erou sau dictator? Desi domnia sa a fost controversata, momentul Unirii Principatelor de la 1859 este singurul aspect la care romanii se raporteaza atunci cand vine vorba despre Alexandru Ioan Cuza. "Adevarul" a provocat mai multi istorici, in incercarea de conturare a unei imagini a domnitorului dezbracata de mit si mai apropiata de realitate. Ziua de 24 ianuarie readuce, an de an, in memoria colectiva a romanilor imaginea lui Alexandru Ioan Cuza ca simbol al Unirii Principatelor Romane de la 1859. Cu toate ca domnia sa a fost una destul de controversata, momentul Unirii este singurul aspect la care romanii se raporteaza atunci cand vine vorba despre Alexandru Ioan Cuza. Prin vocea unor istorici, "Adevarul" incearca sa va prezinte o imagine cat mai apropiata de realitate a domnitorului. Dupa infaptuirea Unirii, Cuza a initiat o serie de reforme interne, precum secularizarea averilor manastiresti, reforma agrara si reforma invatamantului. In aplicarea acestora s-a lovit de rezistenta Adunarii Legiuitoare, pe care a dizolvat-o la 2 mai 1864, prin forta, anunta Adevarul.

Baietii destepti din cultura. Doi soti care au castigat contracte in timpul manifestarilor din 2007 de la Sibiu au prejudiciat statul cu jumatate de milion de euro si sunt cautati acum de Fisc, iar firmele profitabile pe care le-au controlat au intrat brusc in faliment. Programul din 2007 "Sibiu - Capitala Culturala Europeana" a reprezentat, fara doar si poate, apogeul "carierei" de organizatori de evenimente artistice pentru sotii Artur si Irina Fleischer. Imediat dupa momentul 2007 firmele celor doi au inceput sa se prabuseasca si sa lase in urma tot mai multe "gauri negre", in special la bugetul de stat. Oficial, cei doi soti au detinut si detin firmele Omnitech si Omnitech Advertising, societati specializate in asigurarea sonorizarii concertelor si in special a tot ceea ce inseamna partea tehnica a spectacolelor. Surse din piata au confirmat insa ca Artur Fleischer s-a ocupat si cu intermedierea unor concerte, informeaza Romania Libera.


Citeste mai multe despre   



















4712 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version