Mititelu, bisnitarul falit din Cetatea Banilor. Patronul "Stiintei" a scapatat. Nu are bani lichizi, bunurile ii sunt blocate si nimeni nu-l imprumuta. Razboiul cu Piturca pare sa fie sfarsitul. "Sa veniti pe la doua, ca io pornesc mai greu!", conditioneaza interviul patronul Universitatii Craiova. E si normal ca, de la amiaza pana noaptea tarziu face turul celor cinci televiziuni locale si, daca se poate, si pe la cele nationale. Unde nu e "pe sticla", e la telefon. Adrian Mititelu e in toiul razboiului vietii sale. A reusit sa-si puna toata lumea fotbalului autohton in cap. Stilul sau obraznic si agresiv, de mahala olteneasca, l-a lasat fara aliati. Ultimul sau dusman, Victor Piturca, l-a scos din minti. Declaratiile sale vehemente il ridiculizeaza pe fostul chelner ajuns "om de fotbal". Ne-a intampinat in picioare, in biroul sau de la sediul clubului. E imbracat in negru, are la gat un fular alb-negru, e incaltat cu ciocate din piele de sarpe si de pe chelie ii lipsesc celebrii ochelari. Evident, vorbea la telefon, scrie EVZ.

subiectele zileiFoto: Colaj foto

Cei 25 de copii ai parintelui Cazacu. Aproape de Piata Iancului, paralel cu Bulevardul Pache Protopopescu, se deschide Ilarie Chendi, o strada mica, flancata de case nu foarte inalte, tocite de vreme, insa ferite de zgomotul si valtoarea aglomeratiei din Capitala. In capatul opus al strazii, perpendicular, se intinde un bloc lung. Neoficial, este cel mai lung bloc din Bucuresti, cu 14 scari. Un gard rosu, inalt si mancat pe alocuri de rugina sta de straja la numarul 14. In spatele lui, doua cladiri galbene, iesite din tiparul starzii, se inalta in stanga si in dreapta unei curti lungi, care se termina cu un garaj ce adaposteste un microbuz si cu un teren sintetic de fotbal si baschet. Foisorul, folosit vara ca loc pentru servirea mesei, este plin ochi cu rufe intinse la uscat. Doi scolari galagiosi apasa butonul unei sonerii zgomotoase, iar usa se deschide, scartaind. Ii urmam pe baieti intr-un hol ingust, unde o scara urca in spirala pana la biroul directorului executiv, scrie Romania Libera.

Ce solutii exista pentru cainii fara stapan? "Legile maidanezilor", de la eutanasiere - la sterilizare si intoarcerea cainelui pe strada. Cainii fara stapan au devenit o problema nationala in timpul guvernarii Adrian Nastase. In 2001, pentru prima data, s-a infiintat postul de consilier personal al primului-ministru pe probleme de caini, care ulterior s-a transformat in consilier pe probleme sanitar-veterinare si agricultura. In aceasta functie a fost numit doctorul Liviu Harbuz, cel care a si initiat in regim de urgenta un act normativ pentru gestionarea cainilor fara stapan. Ordonanta de Urgenta 155/2001 prevedea printer altele ca maidanezii se aduna de pe strazi, se duc in adaposturile primariilor, se tin 15 zile si, daca in acest interval de timp nu sunt revendicati, se eutanasiaza. Ordonanta lui Harbuz dadea posibilitatea iubitorilor de animale sa adopte cainii din adaposturi numai dupa ce acestia au fost vaccinati, deparazitati si sterilizati, scrie Gandul.

Romanii despre rromi, tiganii despre romani. Atat romanii cat si etnicii maghiari si germani le gasesc tiganiilor numai defecte. Pe nemti ii iubeste toata lumea. Un studiu realizat anul trecut la cererea CNCD arata care sunt stereotipurile pe care romanii le aplica nationalitatilor conlocuitoare, dar si lor insisi. Principala concluzie a studiului realizat de Centrul de sondare a opiniei publice Totem la cererea Consiliului National de Combatare a Discriminarii (CNCD) este ca romanii au o atitudine puternic pozitiva fata de germani si intoleranta fata de rromi. Astfel, nemtii au cele mai multe calitati si cele mai putine defecte, in ochii romanilor, germanii sunt perceputi ca harnici, cinstiti si seriosi. In plus, respecta legea, sunt politicosi si au incredere in ei. Singurul lor defect pare sa fie zgarcenia. Principalele trasaturi pe care romanii le atribuie germanilor din comunitatile unde traiesc sunt unitatea (34% din intervievati) si harnicia (24%), scrie Adevarul.

Supliciul unei bulimice: calatorie pana in fundul iadului si inapoi. Adela vomita de 10 ori pe zi, la comanda. Lesina cand urca scarile, bolile au napadit-o, iar noaptea le compunea scrisori de adio parintilor pentru ca nu stia daca o sa se mai trezeasca dimineata. Bulimia e boala care produce poate cea mai lenta si chinuitoare moarte. Pot fi ani intregi de suplicii. E ca si cum ai fi legat cu lanturi groase si trebuie sa le rozi cu dintii pentru a scapa. Nu poti descrie durerea fizica, iar cea morala nu poate fi inteleasa. Nu e o boala, ci o suta de boli insumate. Corpul se degradeaza, apar infectii, dezechilibre minerale, parazitii te invadeaza, plamanii se epuizeaza, panica iti domina mintea si te supune ca pe un sclav. Adela a trait totul si, dupa cativa ani, inca e uluita ca a scapat. Acum vrea sa-si spuna povestea. Supliciul sau e o calatorie pana in fundul iadului si inapoi. Priveste in urma, indeamna fetele s-o asculte si se intreaba: "Cum de n-am murit?", scrie EVZ.

Baietii destepti din cultura. Doi soti care au castigat contracte in timpul manifestarilor din 2007 de la Sibiu au prejudiciat statul cu jumatate de milion de euro si sunt cautati acum de Fisc, iar firmele profitabile pe care le-au controlat au intrat brusc in faliment. Programul din 2007 "Sibiu - Capitala Culturala Europeana" a reprezentat, fara doar si poate, apogeul "carierei" de organizatori de evenimente artistice pentru sotii Artur si Irina Flei-scher. Imediat dupa momentul 2007 firmele celor doi au inceput sa se prabuseasca si sa lase in urma tot mai multe "gauri negre", in special la bugetul de stat. Oficial, cei doi soti au detinut si detin firmele Omnitech si Omnitech Advertising, societati specializate in asigurarea sonorizarii concertelor si in special a tot ceea ce inseamna partea tehnica a spectacolelor. Surse din piata au confirmat ca Artur Fleischer s-a ocupat si cu intermedierea unor concerte, scrie Romania Libera.

Deputatul cu 17 case, Mircea Vasile Cazan: "N-as dori nimanui sa fie in locul meu acum, la ce cheltuieli de intretinere am iarna!" Cine are o casa mai mare ca "palatul Videanu". Unui parlamentar roman ii revin, in medie, 356,3 metri patrati locuibili, conform ultimelor declaratii de avere publicate pe site-urile celor doua camere. In total, cei 470 de parlamentari au locuinte de 167.458 de metri patrati, cat insumeaza cele 1.064 de case, apartamente si case de vacanta trecute in declaratii. La toate acestea, se adauga 73 de spatii comerciale, ducand totalul imobilelor la 1.137 - conform calculelor blogulparlamentarului.ro. 295 de parlamentari detin 434 de case de locuit, 310 parlamentari au 526 de apartamente, 90 de parlamentari au 104 case de vacanta, iar la 55 de parlamentari le revin 73 de spatii comerciale. Suprafata cea mai generoasa este a caselor de locuit - 107.021 metri patrati. Campionul absolut este deputatul PSD de Galati, Florin Costin Paslaru, care detine o casa de locuit in suprafata de 2.300 de metri patrati, scrie Gandul.

Relansare spectaculoasa in dosarul Frumusanu - Crainiceanu. Iliescu: "N-avea nicio vina, saracul". Rasturnare de situatie intr-unul dintre cele mai sensibile dosare penale de dupa Revolutie: fostul ofiter SPP, Vasile Gabor, va fi anchetat din nou pentru uciderea tinerilor Andrei Frumusanu si Aurica Crainiceanu in timpul mineriadei din septembrie 1991, care a dus la caderea Guvernului Roman. Asa a decis ieri instanta Tribunalului Militar Teritorial, unde dosarul a fost retrimis in decembrie anul trecut de catre magistratii Parchetului Curtii de Apel. Decizia vine dupa aproape un deceniu de trenare continua a acestei cauze si in apropierea asteptatei hotarari pe care o va da CEDO. De retinut insa ca Vasile Gabor a fost condamnat, in 1998, la opt ani de inchisoare pentru omor, pedeapsa din care nu a executat nici o zi intrucat a fost la scurt timp infirmata, pentru ca in 2003 ofiterul SPP sa fie scos cu totul de sub urmarire penala, scrie Romania Libera.