Fantoma ICA bantuie noptile senatorului Dan Voiculescu. Unul dintre dosarele ce vizeaza comiterea unor infractiuni de mare coruptie, cel al privatizarii frauduloase al Institutului de Cercetari Alimentare (ICA), a intrat in linie dreapta. Ultimul termen dat in dosar este 28 septembrie 2011, cand trei judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie trebuie sa stabileasca cine sunt vinovati de faptul ca Institutul care detinea 3,6 hectare de teren pe malul Lacului Baneasa si constructiile de pe acestea a fost cumparat de firma lui Dan Voiculescu la un pret de 75 de ori mai mic decat cel real. Primii pasi in cucerirea domeniului de pe malul Lacului Baneasa au fost facuti inca din 1991, cand Institutul de Cercetari Alimentare a infiintat un SRL, SC Bioprod, fara acordul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei. Bioprod s-a nascut, in iulie 1991, din asocierea ICA cu o firma cipriota Crescent Comercial & Maritime, controlata de catre Dan Voiculescu, scrie EVZ.
Harta banilor din Romania, pe judete. Vezi aici cat primeste inapoi judetul tau din impozitele platite statului. In 2010, statul a incasat, in total, din toate judetele din Romania si din Municipiul Bucuresti, taxe si impozite in valoare de 31,89 de miliarde de euro. Judetele au primit inapoi de la stat 8,216 miliarde de euro, sub forma cotelor si a sumelor defalcate din impozitul pe venit, a sumelor defalcate din taxa pe valoare adaugata si sub forma subventiilor, conform datelor Ministerului Finantelor Publice obtinute de gandul. Din total, subventiile au fost de circa 1,23 de miliarde de euro, respectiv aproape 1% din PIB. Per total raportul intre banii pe care statul ii incaseaza, sub forma taxelor si a impozitelor, din fiecare judet si banii primiti inapoi de judete este de aproape 1 la 4, respectiv din fiecare patru euro incasati de stat intr-un judet, unul se intoarce la autoritatile locale, anunta Gandul.
Cum si-a sarbatorit Ceausescu majoratul. La procesul de la Brasov, inculpatul Nicolae Ceausescu s-a rastit la judecator si i-a spus vorbe urate. S-a ridicat in picioare, a dat din maini si i-a indemnat pe ceilalti sa faca la fel. Enervat, presedintele Curtii l-a dat afara si i-a suplimentat pedeapsa cu sase luni, pentru injurii. Scandalul a izbucnit atunci cand seful de post din Ulmi a venit sa depuna marturie. Ii batuse inainte pe cei din boxa, iar Tarnovschi si Ceausescu l-au facut "calau". Dupa cercetarile jandarmilor, Nicolae Ceausescu a fost dus la Siguranta din Targoviste. Implinea 18 ani, in timpul anchetei. De la Targoviste, "lotul" comunistilor din Prahova a ajuns la Inchisoarea Centrala din Brasov. In cursul lunii februarie 1936, cercetarile au continuat la Consiliul de Razboi al Corpului 5 Armata. "In proces am fost 19 insi, scria Nicolae Ceausescu in autobiografia din 1945, printre care Petre Iubu si Tarnovschi Vladimir un polonez. N-am dat nicio declaratie privitor la munca mea sau a altora". Dosarul intocmit la procuratura militara, aflat la Arhivele Nationale, contine si doua procese-verbale de interogatoriu luate inculpatului Ceausescu Nicolae. Intaiul, in chiar ziua sosirii la Brasov, in 31 ianuarie. Al doilea, la 25 februarie 1936, informeaza Adevarul.
Cum i-am spionat pe Dinu Patriciu si Rosca-Stanescu. Fostul ofiter sub acoperire al SRI Marin Breajan dezvaluie cum a fost folosit de catre sefii sai pentru santaj si politie politica. El face o radiografie a modului in care a functionat SRI in perioada in care a lucrat ca ofiter acoperit. Astazi publicam prima parte a dezvaluirilor, urmand ca in zilele urmatoare sa revenim pe acest subiect. Ofiteri ai serviciilor secrete, care lucreaza sub acoperire, exista in toate tarile, fie ele democrate sau totalitare. Nu li se cunoaste identitatea, iar activitatea lor ramane in totalitate secretizata. Scopul utilizarii ofiterilor acoperiti este a se descoperi retele de tip mafiot sau teroriste, prevenindu-se astfel destabilizarea economiei sau atentatele la adresa sigurantei nationale. Mai trebuie spus ca uneori ofiterilor acoperiti li se permit incalcari ale legii. Ei sunt controlati de sefi directi,care primesc si rapoarte periodice de la "acoperiti", scrie Romania Libera.
Capitala piratilor: Sulina - orasul in care nu se fura masini. Chiar daca se afla la doi pasi de cele mai importante rute maritime si fluviale, orasul Sulina este singura localitate de unde nu s-a furat, pana acum, vreun autoturism. Este si greu pentru hotul care s-ar incumeta sa faca acest lucru, din simplul motiv ca acolo se ajunge doar cu barca sau cu vaporul. Cu toate ca in urma cu mult timp localitatea era o adevarata capitala a piratilor si a raufacatorilor, acum infractorii locali au alte preocupari: braconeaza, fura fierul vechi sau accesorii de pe navele abandonate, ori mai fac trafic cu diferite produse. Toate insa in niste limite care nu le dau politistilor prea multe batai de cap. In schimb, in localitatea asezata pe o insula, la capatul celor de 2.860 de kilometri pe care ii parcurge Dunarea de la izvoare pana la Marea Neagra, poti vedea o alta lume decat cea cu care sunt obisnuiti locuitorii de la orase si sate, anunta EVZ.
De ce vor ecologistii sa inchida "drumul lui Basescu". The Independent publica un nou material despre soseaua care va trece prin Retezat. Autoritatile romane ii agita din nou pe ecologisti. Dupa ce acestea au avizat continuarea lucrarilor la drumul national 66A, cunoscut mai mult drept "drumul lui Basescu", activistii de la World Wildlife acuza Romania ca sterge de pe harta ultimele paduri virgine din Europa. "Ultimele paduri virgine din afara Rusiei si Finlandei sunt pe cale de a fi distruse dupa ce Agentia Nationala pentru Protectia Mediuluia a avizat construirea unui controversat drum national care va trece prin doua zone protejate", sustine Fundatia World Wildlife, intr-un comunicat preluat de ziarul britanic the Independent. Activisti reclama incalcarea legilor privind protectia mediului si faptul ca acest drum, care trece prin muntii Retezat si Parcul National Domogled din Valea Cernei, simbolizeaza lipsa de grija fata de mediul inconjurator in tara noastra, informeaza Gandul.
Proprietarii Halei Matache, despagubiti cu 1,4 milioane de euro pentru o demolare care nu mai are loc. Lucrarile la viitorul bulevard Uranus, ce va uni Piata Victoriei de Palatul Parlamentului, au fost blocate de scandalul demolarilor inca din toamna anului trecut. ONG-urile au iesit in strada pentru a cere Primariei Capitalei sa opreasca distrugerea cladirilor de patrimoniu, printre care Hala Matache, o piata veche, declarata monument istoric. La vremea protestelor, nimeni nu s-ar fi gandit ca municipalitatea nici nu avea de gand sa se atinga de vechea piata. Iar asta pentru simplul fapt ca proiectul bulevardului Uranus, demarat pe vremea primarului Adriean Videanu, excludea demolarea halei, aceasta fiind la aproximativ 10 metri distanta de bordura viitoarei artere. In 2009, cand a venit Sorin Oprescu pe scaunul de primar general, noii directori de la Infrastructura au anuntat ca Hala Matache va fi demolata pentru a face loc noii sosele. Imediat s-au apucat sa plateasca despagubiri in zona Berzei-Buzesti, iar grecii Ferfelis si Koupatsaris au fost fericitii "castigatori" ai sumei de 1,4 milioane de euro, scrie Adevarul.
Romania, in topul economiilor vulnerabile la "contagiunea" zonei euro. Romania este printre cele mai expuse zece state emergente la criza din zona euro, dintr-un total de 22 de tari incluse in "Indicele contagiunii" realizat de analistii bancii americane Citigroup, dar este mai putin vulnerabila ca alte state UE, precum Ungaria, Cehia sau Polonia. Cea mai expusa este Ungaria, urmata de Cehia, Polonia, Turcia, Africa de Sud, Brazilia si Mexic, iar Romania se situeaza pe pozitia a opta, urmata de India si Egipt. Ultimele pozitii in functie de vulnerabilitatea la criza sunt ocupate de China si Rusia. Investitorii raman ingrijorati de trei canale principale de contagiune prin care criza poate ajunge in Europa emergenta, respectiv datoria/finantarea statului, sectorul bancar si economia reala/comertul, potrivit blogului cotidianului britanic Financial Times, anunta Romania Libera.
