Identificarea genei asociata cu pierderea parului O gena a carei absenta determina pierderea partiala sau totala a parului a fost identificata de cercetatorii niponi, descoperirea deschizand calea pentru noi tratamente impotriva alopeciei. Cercetatorii niponi au descris modul in care au reusit sa obtina soareci modificati genetic, care nu aveau gena Sox21 in structura lor genetica. "Soarecii au inceput sa isi schimbe blana chiar din cea de-a 11-a zi de viata, incepand de la cap si progresand spre coada. Cand au ajuns la varsta de 20-25 de zile, acesti soareci nu mai aveau nici un fir de par pe corp, nici macar mustati. Noile fire de par au inceput sa le creasca dupa cateva zile, dar si acestea au cazut, dupa un nou ciclu", au explicat cercetatorii japonezi. Aceasta alopecie ciclica a continuat timp de peste doi ani, iar cercetatorii au remarcat ca soarecii modificati genetic prezentau glande sebacee mai mari in jurul radacinilor firelor de par, iar pielea lor devenea mai groasa in perioada in care isi pierdeau blana, scrie Romania Libera.

Beneficiile sexului: Sexul nu inseamna doar orgasmul (desi si daca ar insemna doar atat si tot ar fi bine!). Activitatea sexuala este, de fapt, o cascada de lucruri bune. Daca somnul iti da tarcoale seara si amani pe weekend cand esti mai odihnit partida de amor la care te tot gandesti, afla ca nu faci deloc bine. 1. Fara migrene. In loc sa spui "Nu in seara asta, ma doare capul", ai putea incerca "Acum, draga, tot ma doare capul!". Explicatia e simpla: s-a demonstrat ca activitatea sexuala calmeaza migrenele, explica Randolph W. Evans, profesor de neurologie la Baylor College of Medicine, in Houston. 2. Pentru a fi fericita. S-a demonstrat ca sexul te face mai fericita, asa ca, daca activitatea devine una saptamanala, e ca si cum ti s-ar mari salariul de patru ori pe luna. 3. Mai multa incredere. Odata ce ai fost admirata, adorata si divinizata in pat, nu poti iesi din aceasta stare atat de repede. Vei fi increzatare si in afara dormitorului, iar asta e mare lucru pentru ego-ul tau. 4. Un somn fara probleme. Ce somnifere? Ce oi? Ce conteza cate? Nu vei mai avea nevoie de ele, hormonii eliberati in timpul orgasmului, asemanatori morfinei, iti dau o stare de bine, aducatoare de somn, scrie Romania Libera.

Spune ce te doare si iti spunem in ce statiune sa mergi Persoanele afectate de boli ale tubului digestiv – ulcer, hepatite cronice – pot alege ca optiune de vacanta Valea Oltului, Calimanesti, Caciulata sau Olanesti. Medicii atentioneaza insa ca terapiile in aceste zone sunt contraindicate in cazurile de hepatita complicata cu ciroza. Calimanesti si Caciulata sunt statiuni recomandate si pentru cei cu boli renale. „Exista riscuri pentru pacientii cu suferinte acute, pentru ca tratamentele balneare pot prelungi afectiunea existenta”, atrage atentia medicul Delia Cinteza. In ceea ce priveste bolile de piele, marea este destinatia ideala pentru persoanele cu psoriazis, in timp ce alergiile se pot „stopa” cu apa de izvor de la Olanesti sau Govora. „Exista o anumita procedura pentru fiecare afectiune in parte. Tratamentul balnear nu consta numai in consumul de ape de izvor sau in bai cu apa termala, in aceste statiuni se fac si aplicatii cu namol terapeutic, parafina, masaje, electroterapie sau kinetoterapie”, explica medicul Delia Cinteza, relateaza Gandul.

Oamenii de stiinta au observat de mai mult timp un fenomen curios in randul primatelor - oamenii se imbolnavesc de incurabila maladie Alzheimer, in timp ce cimpanzeii, cei mai apropiati veri pe scara evolutiva ai oamenilor, nu fac aceasta boala. Si mai inexplicabil este faptul ca, atat cimpanzeii cat si alte primate ce nu se imbolnavesc de maladia Alzheimer, pot ajunge sa aiba creierul acoperit de aceleasi placi proteinice despre care se crede ca declanseaza aceasta maladie mortala la oameni. Explicatia acestei imunitati intalnite la primate ar putea dezvalui o serie de date extrem de importante despre felul in care maladia Alzheimer apare si evolueaza. Un doctorand in neurologie din Atlanta sustine ca a inceput sa dezlege misterul acestui proces, conform unui studiu publicat in ultimul numar al revistei Neurobiology of Aging. Rezultatele acestui studiu indica faptul ca asa-numita molecula 'eticheta' - Pittsburgh Compound B (PIB), molecula ce poate identifica cu usurinta acumularile de placi senile (amiloidice) din creierul uman, nu reuseste sa le identifice si pe cele din creierul primatelor, fapt ce sugereaza ca exista o diferenta structurala intre cele doua tipuri de placi senile - cea umana si cea intalnita la primate. Explicarea acestei diferente va putea conduce la identificarea unor metode prin care placile amiloidice umane sa devina inofensive, la fel cum sunt cele formate in creierul primatelor, scrie Romania Libera.