Kruder & Dorfmeister, DJ austrieci celebri in anii ‘90 pentru discuri de trip-hop ca “Sessions” sau “G-Stone Book”, foloseau in piesele lor diferite sunete si voci mai putin conventionale, asemanator cu adeptii muzicii concrete. La un moment dat, Rafael Seban, un muzician franco-japonez, i-a sunat pe cei doi ca sa le ceara o piesa pentru o compilatie si, cum nimeni nu se afla la studio, a lasat un mesaj pe robotul telefonic.
Celor doi le-a placut atat de mult accentul lui Richard, incat au folosit inregistrarea de pe robot ca sa construiasca in jurul ei “A Tune For Us”, dupa zicerea lui Seban. Piesa “Chocolate Elvis” de pe Tosca (Richard Dorfmeister solo) are o poveste asemanatoare. Porneste de la un muzician de strada din New York, inregistrat de un prieten de-ai lui Dorfmeister. Muzicianul, de culoare, pretindea ca e “Elvis de ciocolata”, de unde si titlul.
