Invenția minune care generează energie datorită traficului auto Turbina care transformă curenții produși de traficul intens al orașului în curent electric ar putea fi o soluție de viitor pentru producerea electricității ieftine și nepoluante. Ai observat vreodată că în preajma șoselelor unde se circulă cu viteză și este mereu trafic intens se simt niște curenți de aer destul de puternici? Este vântul generat de viteza mașinilor și probabil nu de puține ori ai simțit disconfort din cauza lor, fie pentru că îți răvășea părul, fie că-ți venea pe ochi o hârtie sau alte întâmplări asemănătoare. O echipă de cercetători turci s-a gândit să facă din traficul intens un avantaj energetic. Dacă tot sunt atât de multe mașini pe anumite rute și nu poate fi limitat traficul acetora, de ce să nu profiți de pe urma acestuia? Dar, spre deosebire de Primăria Capitalei, nu au impus vreo taxă stupidă că așa e frumos în Occident, ci au instalat mai multe turbine de-a lungul șoselei, scrie Playtech.

Faze tariFoto: Colaj foto

Povestea tinerei care a crescut în junglă, vânată de jaguari și obligată să ucidă pentru a supraviețui Christina Richardsson, în vârstă de 35 de ani, a copilărit în jungla din Brazilia, fiind vânată de animalele sălbatice și obligată să ucidă pentru a supraviețui. În cartea sa autobiografică, recent lansată, tânăra a povestit cum vâna păsări pentru a se hrăni, la un moment dat fiind nevoită să ucidă un copil fără adăpost pentru o bucată de pâine. Christina a trăit în jungla braziliană, într-o peșteră, alături de mama sa. Femeia a fost nevoită să se retragă în sălbăticie pentru a scăpa de soțul abuziv, iar singura soluție pe care a considerat-o eficientă, pentru ea și fiica sa, a fost să se ascundă departe de civilizație. Cele două femei au învățat să supraviețuiască laolaltă cu animalele sălbatice, iar din când în când se întorceau în orașe, unde cerșeau pe străzi. Aici, tânăra a învățat să fure mâncare, precizează Știrile ProTv.

Un nou material multifuncţional poate fi esenţial într-o sumedenie de aplicaţii tehnologice O echipă internaţională de savanţi, condusă de cercetători de la Universitatea Harvard, au creat o suprafaţă dinamică ce are o topografie reconfigurabilă care poate sculpta şi resculpta trăsături la scară macro şi micro, poate schimba nivelul de aderenţă şi îşi poate calibra proprietăţile în funcţie de proximitatea unui câmp magnetic. Realizat prin infuzia unui fluid magnetic într-o microtextură solidă, cercetătorii au demonstrat cum suprafaţa poate fi utilizată pentru a orienta mişcarea şi distribuiţia particulelor, pentru a controla fluxul şi amestecul de picături de dimensiuni milimetrice sau să ofere/anuleze proprietăţile adezive la scară macro, scrie Science Daily. „Materialele multifuncţionale capabile să realizeze mai multe sarcini sunt un domeniu nou şi promiţător de studiu”, a precizat Joanna Aizenberg, una dintre autoarele studiului, informează Descoperă.

Airbagul care îți salvează telefonul e invenția cu adevărat salvatoare Probabil și tu ai pățit asta. Dacă nu, mai mult ca sigur un prieten de-al tău a trecut prin asta: ți-ai scăpat telefonul când îți era lumea mai draga și te-ai ales cu un ecran spart, de toată frumusețea. Bineînțeles, partea cea mai nasoală – pe lângă șocul din timpul „incidentului” – este schimbatul ecranului, care, în funcție de telefon, te poate costa destul de mult. Pentru aceste persoane care își sparg constant telefoanele, un student german are o soluție. El a reușit să creeze un fel de „airbag” pentru telefonul tău. Studentul a construit o husă de amortizare activă, care este dotată cu senzori și opt arcuri care arată ca niște cârlige. Senzorii pot detecta automat când telefonul se află în cădere liberă, moment în care sunt activate arcurile, pentru a ține telefonul în siguranță atunci când atinge solul, relatează Playtech.

Cum au apărut organismele complexe? Un nou studiu demontează vechea teorie Unele dintre primele organisme complexe de pe Pământ - posibil primele animale care au existat - au devenit mari nu datorită competiţiei pentru hrană, ci pentru a-şi răspândi urmaşii cât mai departe cu putinţă, conform unui nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea Cambridge. Astfel, au găsit că cele mai de succes organisme care trăiau în oceane acum mai bine de jumătate de miliard de ani erau cele ce îşi puteau „arunca” descendenţii cât mai departe, colonizând astfel o suprafaţă mai mare. Rezultatele au fost relatate în jurnalul Nature Ecology and Evolution. Înainte de Edicaran, acum 635 - 541 milioane de ani, formele de viaţă erau de dimensiuni microscopice, dar în timpul acestei perioade, au început să apară organisme mari şi complexe cunoscute ca rangeomorfe, care arătau ca frunzele de ferigă şi puteau creşte până la doi metri înălţime, arată Descoperă.