Cum se descurcau romanii fără hârtie igienică? Foloseau „tersorium”, bățul cu burete. Hârtia igienică face acum parte din viața de zi cu zi a fiecăruia, fiind atât de bine integrată în rutina cotidiană, încât rareori ne mai gândim la ea. Totuși, această realitate plictisitoare ar trebui să ne facă să reflectăm, deoarece, la urma urmei, hârtia igienică este un artefact, o tehnologie și, prin urmare, este adânc înrădăcinată în cultura din care facem parte. Toaletele romane nu erau dotate cu rezervoare de apă în cădere (precum WC-urile de azi). Unele băi erau conectate la rețele de apă și canalizare, care nu erau altceva decât șuvoaie de apă care curgeau neîntrerupt pe sub scaunele de toaletă. Așa cum și noi folosim azi toaleta, romanii se așezau pe plăcile de marmură sau de lemn ca să-și facă necesitățile fiziologice, în vreme ce șuvoiul care curge apa sub ei ducea mai departe, pe „apa sâmbetei”, toate „problemele”, spre sistemul de canalizare. La final, însă, în loc să recurgă la o bucată de hârtie igienică, romanul folosea adeseori un tersorium (o „perie pentru fund”), conform Incredibilia.ro.
Cinematograful drive-in a devenit mijloc de relaxare în Coreea de Sud în plină epidemie de coronavirus. În plină epidemie de coronavirus, cinematograful în aer liber a devenit principalul mijloc de relaxare adoptat de sud-coreeni nerăbdători să vadă ceva nou fără a-şi asuma riscuri. În timp ce numărul de intrări la cinematografele tradiţionale sud-coreene a scăzut în ultimele săptămâni, un cinematograf drive-in în apropiere de Seul a înregistrat un mare succes. Cinefilii pot urmări acolo un film, instalaţi confortabil în maşinile lor, parcate în faţa unui ecran uriaş în aer liber. Deschis tot anul” se poate citi pe site-ul său, în momentul în care majoritatea cinematografelor din întreaga lume au fost nevoite să-şi închidă temporar porţile, în timp ce în Coreea de Sud s-au înregistrat aproape 8.900 de cazuri de COVID-19. „Am observat o creştere de la 10 la 20% a vânzărilor, iar locurile pentru week-end sunt epuizate”, a declarat proprietarul, Park Dong-ju, informează Libertatea.
20 curiozităţi despre Irlanda, singura ţară din Europa unde nu există şerpi. Irlanda sau Republica Irlanda, pentru a fi mai exacţi, este un stat din Arhipelagul Britanic care ocupă mare parte din insula cu acelaşi nume, pe care o împarte cu Irlanda de Nord, una dintre ţările care constituie Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord. Irlanda este o insulă pe care nu se găsesc şerpi de la ultima epocă glaciară. În medie, irlandezii consumă 131,1 litri de bere, pe locul doi după locuitorii din Republica Cehă. Irlanda adăposteşte farul Hook, care este considerat a fi unul dintre cele mai vechi faruri funcţionale din Europa sau chiar din lume. Irlanda a avut propriile olimpiade încă din Epoca Bronzului, notează Descoperă.ro.
Fuggerei, satul din Germania unde chiria nu a mai crescut din 1520. Viața în chirie poate fi foarte scumpă, mai ales când locuiești la oraș. În plus, proprietarul crește tariful în fiecare an. Ar fi minunat dacă chiria ar rămâne aceeași, oricât de mult ai sta în acel loc. Ei bine, exact asta se întâmplă în Fuggerei, o micuță localitate din Germania. Inițial, Fuggerei a fost un complex de case pentru săraci. De-a lungul anilor s-au construit alte case și facilități și Fuggerei a devenit un sat. Partea interesantă este că chiria în Fuggerei a rămas neschimbată din 1520. În mijlocul orașului Augsburg se află un mic complex de case. A fost construit în 1520 și este cunoscut drept Fuggerei. Este cel mai vechi complex de locuințe locuit permanent, până în ziua de azi, scrie Incredibilia.ro.
Ciupercile de la Cernobîl care consumă radiații îți arată că planeta se adaptează la greu. Modul în care reacționează planeta la probleme de mediu și la diverse infecții este fascinant. Situația de la Cernobîl îți arată că natura este mai complexă decât învățăm la școală. De foarte mult timp, oamenii de știință au știut că există anumite tipuri de ciuperci care sunt atrase de radiații. Mai mult decât atât, sunt capabile să dezintegreze și neutralizeze radiațiile în anumite medii. Pentru cercetarea acelor tipuri de organisme, Centrala Nucleară Abandonată de la Cernobîl a funcționat precum un laborator Cercetătorii au putut analiza în detaliu impactul pe care radiațiile îl au asupra plantelor și animalelor din regiune. În 1991, când nivelul de radiații a scăzut suficient, mai mulți oameni de știință au analizat regiunea prin intermediul roboților. La momentul respectiv, au descoperit ciuperci care creșteau pe pereții unuia dintre reactoarele nucleare. Ciupercile erau predominant de culoare neagră, cu pete, arată Playtech.ro.
0
0
