Presedintele Basescu vrea sa condamne Pactul Ribbentrop-Molotov in Parlament pentru ca gestul sa aiba "deplina forta din punct de vedere politic". Fie seful statului a uitat ca Legislativul a adoptat inca din 1991 o declaratie prin care pactul a fost considerat nul si neavenit, fie vrea sa accelereze ofensiva impotriva Republicii Moldova sau, pur si simplu, isi pregateste o noua strategie pentru uz intern. Pe de alta parte, Pactul Ribbentrop-Molotov a fost condamnat in noiembrie 1989 de Nicolae Ceausescu la ultimul congres al PCR in mod demonstrativ ca formula de protest fata de politica liberala promovata de Mihail Gorbaciov, iar in decembrie 1989 Parlamentul URSS l-a declarat "nul ab initio".
Traian Basescu reia acest subiect sensibil spunand in plus ca "obiectivul major al Romaniei este ca cei 4,5 milioane de romani din Moldova sa beneficieze cat mai mult de Uniunea Europeana si la momentul potrivit sa devina membri ai UE". seful statului, care a mai facut aluzie la posibilitatea reunificarii Republicii Moldova cu Romania sub umbrela UE, putea insa produce nervozitati suplimentare lansand o noua dezbatere pe tema consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov asupra granitelor noastre, cu atat mai mult cu cat Protocolul aditional al pactului nu a trasat frontiere politico-teritoriale, ci doar a delimitat sfere de influenta.
Tratatul de neagresiune incheiat de Germania si URSS la 23 august 1939, cunoscut dupa numele ministrilor de Externe care l-au semnat, Joachim von Ribbentrop si Viaceslav Mihailovici Molotov, preciza la paragraful 3 al protocolului aditional secret ca "partea sovietica accentueaza interesul pe care-l manifesta pentru Basarabia. Partea germana isi declara totalul dezinteres politic fata de aceste teritorii". Ulterior, URSS a revendicat Bucovina de Nord si Tinutul Hertei, regiuni care nu erau mentionate in protocolul pactului, dar pe care sovieticii le-au ocupat, rostogolind intelegerile pe care le aveau cu Germania.
Condamnarea simbolica a Pactului Ribbentrop-Molotov a avut loc la inceputurile anilor ‘90, desi acest pact si-a incetat valabilitatea juridica la 22 iunie 1941, cand Germania lui Hitler l-a incalcat atacand URSS. In acelasi timp, consecintele teritoriale pentru Romania au fost inlaturate de armatele romane care au eliberat teritoriile ocupate de URSS, participand la operatiunile militare impotriva Uniunii Sovietice inca de la inceputul razboiului germano-sovietic. In partea a doua a conflictului, ca urmare a infrangerilor suferite de Germania pe frontul din est, armatele sovietice au ocupat din nou Basarabia si Bucovina, dar aceste intamplari nu au mai avut nici o legatura cu Pactul
Ribbentrop-Molotov. Aceste teritorii romanesti au ramas in cele din urma in componenta URSS ca urmare a reglementarilor Tratatului de pace de la Paris din 10 februarie 1947, care a stabilit granitele actuale pe baza raporturilor dintre invingatori si invinsi. Altfel spus, Pactul Ribbentrop-Molotov nu a avut nici un efect asupra frontierelor actuale ale tarii.
Romania pare insa la nivel oficial tot mai nemultumita de istoria sa. Ambasadorul Filip Teodorescu a declansat un razboi diplomatic intre Romania si Republica Moldova dupa ce a lasat sa se inteleaga la Chisinau ca Bucurestiul nu recunoaste Tratatul de pace de la Paris din 1947, iar Traian Basescu vrea sa condamne Pactul Ribbentrop-Molotov si sa acorde cetatenie romana moldovenilor cu acelasi gand al recuperarii Basarabiei. Galagia dezordonata a inaltilor demnitari autohtoni n-ar avea sens insa, nici macar daca marile puteri ar fi de acord cu o reunificare, desi deocamdata Romania respinge exceptia Kosovo, de care ar putea profita daca tabla de sah a lumii se schimba intr-un sens favorabil noua.
0
0
