S-a abatut peste tara o iarna ca in Alecsandri, aruncand televiziunile in transe meteo, facandu-i pe romani sa descopere realitatile zborurilor low cost si sa se intrebe unde naiba e incalzirea aia globala. Dar alte lucruri mari si grele se petrec pe tacute. De exemplu, intra in vigoare bugetul pe 2008, aprobat pe ultima suta de metri anul trecut, in care se confirma cu cifre ceea ce banuiam: anume, ca are loc un regres in regulile guvernarii, demontandu-se nonsalant mecanisme construite cu efort, sub biciul UE, FMI, Bancii Mondiale si al altor parteneri externi, de zece ani incoace.

Chestiile se petrec atat de grandios si fara perdea in partea de bugete locale, incat ti se taie respiratia. La inceputul reformei finantelor locale, prin 1998, obiectivul era clar: stabilirea de relatii contractuale intre primarii, consilii judetene si centru, adica sfere clare de autonomie pentru fiecare, fara subordonare politica.

S-au creat in acest scop instrumente de finantare automata, cu formule matematice de distribuire puse in lege - pentru nevoi generale, reparatii de drumuri, investitii etc. - astfel incat un primar sa-si poata estima pe ani inainte veniturile, cum recomanda UE. Nu e loc de povestit aici ce sfortari eroice s-au facut ca sa se elimine arbitrariul si vechile practici de negociere telefonica a favorurilor.

Cu poticneli, lucrurile au mers totusi in directia buna, chiar si pe timpul celebrei migratii locale din perioada PSD. Am avut scandaluri pentru ca se calca legea, facandu-se cadouri lui Sechelariu si Oprisan, dar nici Cozmanca sau Hrebe n-au indraznit sa aboleasca total regulile de alocare. Noul guvern, in entuziasmul postelectoral, a legiferat in 2006 un alt pas inainte: canale separate pentru banii judetelor si localitatilor, ultimii fiind virati direct de la Finante, taindu-se astfel degetelele cu care presedintii de judete se amestecau in decizia locala.

Dar n-am dansat decat o vara cu noul sistem, si nici aia intreaga. Dupa ce anul asta guvernul a tot zvarlit cu fonduri in stanga si in dreapta ca sa ramana in picioare, iata ca bugetul pe 2008 renunta la fineturi: 0,7 miliarde euro care trebuiau dati pe formula „se aloca localitatilor prin decizie a Consiliului Judetean, prin derogare de la legea finantelor locale”. Suma e monumentala, reprezentand transferul central cel mai mare de care depind primariile, in special cele sarace. Se sterge astfel cu buretele tot ce se castigase cu efort, dandu-se derogare generala de la formule si criterii, ce ma-sa. Romania se intoarce oficial la feudalismul pre-1996, doar cu bugete de zece ori mai mari.

Sigur, a contat faptul ca 80a din consiliile judetene apartin arcului PNL-PSD-UDMR, aflat de facto la putere, iar guvernul are scuza ca n-a fost ideea lui, ci un amendament introdus in parlament de aliatii nedeclarati din PSD. Dar pretextul e unul subtire, pentru ca parlamentarii liberali au votat si ei contra propriului guvern, in favoarea planificarii bugetare de tip voievodal.

Presedintii de judete sunt marii beneficiari ai acestei opacizari, pentru ca, de unde pana acum exista teoretic o lege si umblau cu fereala, iata ca pot decide liber ce si cui dau. Acesta e visul de aur al lui Mischie, un sacrificat pe nedrept. De partea cealalta, ministrul Vosganian si negociatorul-sef Bogdan Olteanu nu par ca ar intelege sau ca i-ar interesa aceasta istorie a construirii administratiei moderne in Romania, fiind gata sa joace la zaruri si Palatul Victoria pentru o luna in plus pe scaun.

Calamitatea este generala, dincolo de cei 0,7 miliarde euro scosi din formula de echilibrare. Drumurile judetene, avand si ele criterii tehnice de alocare, sunt o alta victima. Bugetul pe 2007 prevedea aici 100 milioane euro, dar la rectificarea din vara s-au adaugat 200 milioane, dupa principiul de proasta guvernare ca grosul fondurilor nu se dau din timp si pe regula, ci ad-hoc, la o cafea.

Alta relatie ai cu un judet cand, fata de 2-3 milioane de euro cat si-a pus el in buget, tu vii in iunie si ii fluturi in fata inca 4-5 milioane, care stau in pixul ministerial, nu? Argumentul bunei-credinte - ca incasarile au fost mai mari pe parcurs - ar tine la o suplimentare de 20a-30a; una de 200a este clar premeditata. Iar in bugetul nou gasim iar cele aproximativ 100 milioane euro fatidice, in ciuda experientei. Ia ghiciti ce se va intampla prin lunile mai-iunie!

Castigatorii in aceasta cursa catre administratia de tip neo-medieval sunt stiuti: Vrancea (cu performanta fantastica de a obtine, prin negocieri succesive, sporirea banilor de drumuri de la doua la 15 milioane euro in 2007) sau Ilfov, adica judete care nu sunt nici extraordinar de sarace, nici nu au reteaua cea mai intinsa de drumuri locale, dar unde, din motive misterioase, kilometrul de drum reparat costa al naibii de mult.

Sau, mai nou, Teleorman, zona pastorita de dl. Dragnea, o stea politica in urcare a PSD, presedinte al uniunii judetelor, cel care a si reusit sa impuna in parlament renuntarea la criterii si virarea banilor catre acest nivel. In opozitie PD maraie, pentru ca el nu prea are consilii judetene, ci doar primari, care acum sufera. Dar ar fi fost si mai credibil daca, atat cat a stat la putere, n-ar fi acceptat sa se pompeze o caciula de bani in Cluj direct din sumele la dispozitia guvernului, alt fond discretionar. Cu lucrurile plombate asa bine si bugetele in crestere, facem pariu ca n-o sa fie alegeri locale in iunie 2008?

Evenimentul Zilei