Ca in Romania febra electorala a transformat alegerile locale intr-un examen decisiv o dovedesc, intre multe altele, si scandalurile politice ale inceputului de an.

Sub aparenta unor dispute privind moralitatea unor politicieni sau reforma CNSAS am asistat la debutul unei competitii privind distribuirea rolurilor si ierarhia politica de dupa alegerile locale. Si cum in Romania politica se reduce doar la alegeri, nu e de mirare ca toate resursele sint concentrate pentru atingerea obiectivelor electorale. De aceea, nici in 2008 nu vom putea alege programe sau proiecte. In schimb, campania negativa ne va oferi „spectacol“ politic: scandaluri, denunturi, dosare.

Dar alegeri locale nu se desfasoara anul acesta doar in Romania, ci si in Franta. Si, pentru ca Franta a devenit in ultima vreme o referinta in politica romaneasca, avem posibilitatea unei comparatii.

Cum si in Franta, si in Romania, presedintii sint hiperactivi, influenta lor asupra disputei electorale devine un subiect esential. Dupa experienta de la alegerile europene din noiembrie anul trecut cind, profitind de referendumul pentru votul uninominal, presedintele s-a implicat deschis de partea unor competitori politici, nu ar fi deloc surprinzatoare repetarea situatiei.

Or, tocmai in legatura cu aceasta tema, o larga majoritate a francezilor se declara saptamina trecuta ostila oricarei implicari a presedintelui Nicolas Sarkozy in campania pentru alegerile municipale care vor avea loc la inceputul lunii martie. Dupa datele publicate in „Liberation“, 72% dintre francezii chestionati, dar si 63% dintre simpatizantii UMP (partidul lui Sarkozy) considerau ca seful statului nu trebuie sa se implice in campania pentru alegerile municipale si doar 19% dintre persoanele interogate erau favorabile unei astfel de ipoteze.

Cu doar citeva zile inainte, Sarkozy tocmai isi anuntase intentia de a se angaja plenar in campania electorala, considerind ideea alegerilor depolitizate ca „absurda“. Iar presedintele francez, a carui politica ar putea fi respinsa cu ocazia alegerilor municipale, va trebui sa tina cont de starea de spirit a opiniei publice pentru a nu provoca un efect pervers.

Pozitia fata de implicarea sefului statului in campania electorala indica deja o diferenta de competenta civica. Mult mai critici la adresa presedintelui lor, a carui cota de popularitate a trecut deja sub 50%, francezii sint interesati sa asigure un control eficient al puterii. La precedentele alegeri municipale franceze din 2003, opozitia socialista a cistigat detasat alegerile, fiind primul dintr-un sir de avertismente transmise presedintelui Chirac.

Pe de alta parte, in Romania, implicarea lui Traian Basescu in campania pentru alegerile europene nu a constituit un obstacol pentru PD si PLD. Din contra, cele doua partide au profitat de popularitatea presedintelui roman. Dar, cind arbitrul devine jucator, jocul nu mai inceteaza. Chiar daca nu s-a intimplat inca, poate - pentru ca modelul politic francez nu poate fi redus doar la sistemul electoral - puterea exemplului va face ca si in Romania rolul de arbitru neutru al sefului statului sa devina o tema de dezbatere publica.

Cotidianul