Guvernul si-a deschis larg baierile pungii bugetare si in imensa-i generozitate a decis fara razgandeala sa le acorde profesorilor suma de 150 de euro pe an, adica aproximativ 5 milioane lei, pentru haine. Gestul este de o mare noblete si arata adancul respect pentru cadrele didactice, preocuparea pentru starea sistemului de educatie. Arata, asa cum zicea premierul acum cateva zile, aspiratia spre o Romanie moderna, in care fiecare sa primeasca dupa cat munceste si nimeni sa nu mai stea cu mana intinsa la pomana statului.
Parca le si vad pe doamnele profesoare, brat la brat, gurese si incantate, batand dupa cursuri magazinele in cautarea vreunei fustite, rochite, a vreunui mantou sau pantof rezistent la statul in picioare. Unele cu care sa rupa gura elevilor si, nu-i asa, sa le mentina prestanta nestirbita. Ca sa nu-si mai dea elevele coate ca vin in fiecare zi cu acelasi taior mostenire de familie, cu aceleasi cizme iesite din moda si cu puloverele tocite pe la coate. Sa nu mai rada baietii ca arata ca tovarasele de pe vremuri.
Doamnele si domnii profesori vor avea insa mult de cautat si daca nu vor gasi ceva pe masura pretentiilor de intelectual in magazinele din centru, au la dispozitie supermarketurile, buticurile de pe la periferie, unde precis vor descoperi ceva dragut si neperisabil intr-un intreg an scolar. Ca sa nu mai discutam ca din atata banet se pot cumpara duzini de ciorapi si lenjerie tetra. Dar cele mai avantajoase raman tot magazinele second hand. Cu cinci milioane poti achizitiona de acolo haine nu pentru un an, ci pentru doi-trei. La asta s-o fi gandit si Guvernul in imensa-i grija.
Un singur inconvenient, la second hand nu prea se dau bonuri. Or, bonurile sunt vitale pentru ca ele vor fi dovada ca banii nu au fost cheltuiti aiurea. Pe carti, de exemplu. Sau pe mancare, caci pana si profesorii mananca. Bonurile, neaparat cu stampila pe verso, trebuie duse la scoala si acolo se vor cantari gusturile si cinstea fiecaruia.
Profesorii pot recunoaste in gestul guvernantilor o adanca filozofie, mai ales acum dupa ce PNL si PSD au semnat Pactul pentru Educatie. E drept ca pactul e pe termen lung, si nu doar pentru campanie. Dar chiar si asa, filozofia si viziunea sunt evidente in fiecare litera a deciziei si in fiecare banut. Purtand hainele, avandu-le, cum se zice, aproape de trup si suflet, profesorii se vor putea impregna zi de zi de marinimia celor cinci milioane. Inimile le vor fi cuprinse de un val cald de recunostinta.
Dupa modelul deja patentat cu pensiile, o elementara logica electorala ar spune ca hainele ar trebui sa se concretizeze in voturi. Eventual si cu dobanda, caci profesorii au si ei familii. Problema cu intelectualii astia e ca sunt imprevizibili. Cand tu, Guvern, te astepti sa-ti pupe mana ca-i imbraci si nu le pui impozite pe meditatii, stie premierul ce stie, ei s-ar putea simti jigniti. Sau, de ce nu, doar e dovedit chiar de istoria postdecembrista, sa fie invidiosi. Ar putea zice ca de ce magistratilor le faceti pensii de 80% din salariul pe ultima luna de prestatie, adica cat leafa noastra pe jumatate de an, si cu noi va caliciti la cateva sute de lei la fiecare negociere. S-ar mai putea gandi doamnele si domnii profesori si la sereisti, militari, la tot felul de functionari de prin ministere si la sporurile lor. Profesorii nu sunt insa mercantili, dovada ca la fiecare greva cer putin, obtin si mai putin, dupa care intra la cursuri. Ceea ce cu magistratii, care au pe mana atatea si atatea dosare fierbinti si umede de cerneala proaspata, n-ar merge, nu-i asa?
O intrebare fireasca se mai ridica. Cand vor fi date cele cinci milioane anual? In ajunul localelor sau generalelor? Caci e foarte important ca profesorii sa se duca la urne bine imbracati cu hainele cele noi ale imparatului. Ma gandesc ca totusi Guvernul ar trebui sa fie generos pana la capat si sa le dea de locale. Nu de alta, dar boarfele electorale de iarna sunt mai scumpe.
0
1
