Primaria Generala a Capitalei este o miza enorma. Partidul care o castiga va transmite in teritoriu un semnal demn de luat in seama, care va cantari greu la alegerile parlamentare. In aceasta confruntare, fiecare partid a aruncat in lupta ce a avut mai bun. Liberalii mizeaza pe Ludovic Orban, fost viceprimar care stie cu ce se mananca administratia. In plus e antibasescian si bun de gura.

Are cuvintele la el, cum se spune, si poate face fata unei polemici, unor confruntari foarte importante. PSD-ul merge ca de fiecare data la doua capete. Oficial, Cristian Diaconescu este candidatul partidului, desi o fractiune buna a social-democratilor il sprijina pe doctorul Sorin Oprescu.

Diaconescu este o speranta a partidului, dar un tip prea elegant pentru a lupta cu pietari, florarese, indivizi dubiosi racordati ilegal la curentul electric. Vorba lui Mitica Dragomir, are gatul rosu de la Armani, nu-i sta bine in cizme de cauciuc prin catacombele Bucurestiului, sa traga sobolanii de coada. Paradoxal, poate asta este si sansa lui: educatia, rafinamentul si delicatetea. Nu un lumpenproletar, precum Vanghelie, care nu reprezinta Bucurestiul.

Doctorul Oprescu este increzator in sansele sale, tocmai ca participa ca independent. Nu-l mai trage partidul precum o ghiulea, dar o face pentru a treia oara, iar daca nu va reusi - cariera sa este definitiv terminata. E un banc cu iepurasul care se aplica si-n politica: ori e prost, ori ii face placere.

Codrin Stefanescu nu are nicio sansa, pentru ca este sprijinit de un partid mic, iar Cozmin Gusa - marea supriza - se claseaza pe locul 3 in preferintele bucurestenilor. Cei doi isi promoveaza de fapt partidul sau incearca sa faca jocurile in turul doi, prin negocieri.

Candidatul greu, de care putina lume a scris, este Vasile Blaga. Fostul ministru de interne este un ardelean incapatanat. Un buldog, dupa cum este poreclit cu teama in partid, oficial fiind nea Vasile. Un om care a ramas membru PD si cand partidul avea 6%. Prin 2002, in sediul din Modrogan, te puteai intalni doar cu Blaga, Basescu si cainele Vasile, pentru ca pesedistii anuntau pe diverse cai ca vor sosi in ceas de seara cu catusele la ei. Incapatanat, Blaga a mers cu partidul sau pana-n panzele albe. Mai exact pana la Cotroceni, iar acum nimeni nu misca-n fata lui in partid. Sau daca o face ori este inconstient, ori s-a saturat de politica.

Exceptional organizator, Blaga are un handicap in aceasta batalie electorala. Pe Adriean Videanu care, prin lipsa de comunicare si scarba fata de jobul sau, a prabusit increderea bucurestenilor in PD. Desi a muncit mult, Videanu - mai tineti minte lozinca din campanie „Care face“? - este astazi sinonim cu haosul, proasta organizare si indolenta autoritatilor in fata nevoilor cetateanului.

Desi si-a asigurat spatele prin preluarea ca mana dreapta a lui Liviu Negoita, Blaga o sa aiba mult de furca in alegeri. Nu-i bucurestean get-beget ca Oprescu, nu-i diplomat ca Diaconescu, nu are verva lui Gusa... E un buldog, care lupta pana la capat. Un ardelean tipic, care are cuvant si se tine de el.

Evenimentul Zilei