Candidatii la primaria generala si la cele de sector ne sunt acum cunoscuti. In treacat, am putut observa anumite fenomene interesante, cum ar fi conflictele violente, si care nici nu mai incearca sa se ascunda, din sanul PSD, pe care totusi social-democratii incearca sa le minimalizeze. Sfasierile din sanul acestui partid ne obliga sa ne intrebam cine are interes sa-l vada slabit si poate chiar, la urma, rupt in bucati. Cui serveste crima? Numai PD-L este clar interesat de o astfel de "solutie".
Dar sa revenim la ceea ce trebuie sa ne preocupe acum, cand campania electorala e bine pornita (nici pregatirile de Pasti nu-i mai tin pe politicieni in frau). Din punctul de vedere al alegatorului si al cetateanului, care ar fi calitatile majore pe care ar trebui sa le posede un bun primar (ii includem aici si pe primarul general, si pe cel de sector)? Fireste, cea mai importanta ar fi aceea sa fie absolut cinstit si, mai mult, dezinteresat, nepus pe imbogatire personala, eventual destul de bogat pentru a nu vedea in primarie o vaca de muls. Aceasta calitate insa este departe de a fi suficienta daca primarul nu indeplineste si o alta, anume sa fie un om cu o mare autoritate, inzestrat cu curaj.
Acest curaj ii va permite sa lupte impotriva mafiilor de tot felul, sa se bata ca un leu pentru a-si impune punctele de vedere in fata consiliilor (general si de sector). Pentru a domina masa subalternilor, tragand in toate partile. Nu voi spune ca ar trebui sa fie un zbir, dar trebuie sa i se stie de frica. In plus, sa aiba deprinderea de a conduce o administratie complexa. Altfel, degeaba este onest.
In al doilea rand, candidatul ideal trebuie sa-si iubeasca orasul. Este trist si chiar uimitor ca atat de putini bucuresteni de bastina sunt intrati in cursa. Fiindca Bucurestii sunt un oras cu atatea probleme, atat de disperate incat ar trebui sa-l ai in sange, sa fii nebun dupa el ca sa mai speri. Vedem ca tocmai bucurestenii nu se inghesuie la potou, ceea ce e pacat. Cei care sunt cu adevarat de aici au un punct in plus.
In al treilea rand, legat de precedentul, este ca un bun primar (sau primar general) trebuie sa aiba prioritati precise in programul pe care-l prezinta. si eu spun ca acest program trebuie sa aiba drept caracteristica comuna, careia i se subsumeaza toate celelalte, aceea de a raspunde unei sensibilitati ecologice. Inainte de orice, bucuresteanului trebuie sa i se redea dreptul sa respire. Nu ne mai putem permite sa taiem nici macar un singur copac. Mai mult decat atat, trebuie sa extindem mult spatiile verzi actuale. Aici nu-i de negociat.
Apoi, trebuie realizata centura verde in jurul Capitalei. si centura autostradala. Ameliorarea transporturilor in comun, prin extinderea metroului in Ghencea, Drumul Taberei, Pantelimon, este foarte urgenta (in timp ce pentru Otopeni s-ar putea folosi rapid structura feroviara deja existenta). Crearea culoarelor pentru transporturile in comun si taxiuri este de asemenea absolut necesara. Ca si folosirea liniei de centura si a liniilor ferate intraurbane, dezafectate, dar restaurabile.
Planul Urbanistic General trebuie sa devina o adevarata Biblie a primarului, a carui incalcare ar fi o adevarata profanare. Orasul trebuie sa devina decent, inaltarea asa-zisilor zgarie-nori trebuie limitata numai la zone specifice (cum ar fi vastul maidan de langa cadavrul care inca mai misca al viitoarei Biblioteci Nationale). Fatadele trebuie curatate, hidoasele publicitati care obtureaza blocuri intregi si dau un aspect de lumea a treia orasului nostru trebuie sa dispara.
In general, un candidat cu bune perspective de a fi ales sau reales se recunoaste prin proiecte modeste. Proiectele prea grandioase sunt din start suspecte a fi influentate de poftele unor investitori nesatui. De pilda, inainte de a realiza parcari etajate (sau subterane) monstruoase si prea scumpe s-ar putea instala parcometre in lungul strazilor unde nu sunt coridoare de circulatie pentru transporturile in comun. Politia trebuie controlata, sa-si faca datoria, si sa-i amendeze pe automobilistii nesimtiti care parcheaza pe trecerile de pietoni si blocheaza trotuarele. Nu e o pretentie excesiva sa te simti in oras altfel decat intr-o jungla si ne-am saturat de politia care nu-i nicaieri.
Dar toata lumea poate avea programe electorale minunate! Cum garantam ca ele vor fi si indeplinite? Antecedentele candidatului sunt importante. Cum a stiut el sa-si tina promisiunile in mandatele avute? Dincolo de formulele frumoase, el trebuie sa fie un om de cuvant. Aici se vor vedea si calitatile psihologice ale alegatorilor si cat sunt ei de capabili sa miroasa demagogia si falsele promisiuni ale falsilor candidati ideali.
Vad obiectia: un asemenea candidat nu exista. Sa nu pornim de la un punct de vedere atat de nihilist. Poate sunt unii care macar se apropie de acest portret-robot ideal. Era un film pe vremuri, cu un titlu sugestiv: "Exista un asemenea flacau!".
