Roadele discursului prezidential despre politicienii „zoaie pe un geam“ se culeg in alegeri. Neasteptat, insusi Traian Basescu si Partidul Democrat Liberal risca sa cada victime ale retoricii antisistem. Scaderea increderii in institutia prezidentiala si in Traian Basescu, precum si popularitatea „independent ilor“ Sorin Oprescu si Irina Schrotter pot fi si rezultatele suspiciunii fata de politica si politicieni, fixate de seful statului in mintile alegatorilor.
„Avem o clasa politica ce nu mai poate tracta Romania catre progres“, spunea Traian Basescu inaintea referendumului pentru introducerea votului uninominal, pierdut prin neprezentarea la urne a beneficiarilor. Numai ca atat presedintele, cu toate calitatile sale, cat si partidul sau sunt parte a mult-detestatei clase politice stigmatizate ca depasita, corupta si desprinsa de realitatile poporului. Riscul este ca tot ceea ce miroase a „politic“ sa fie respins cu dezgust de alegatori, inclusiv cei care s-au declarat promotorii reformei.
Paradoxal, dar popularitatea lui Sorin Oprescu poate fi un efect al strategiei perfec- tioniste a sefului statului, care si-a asumat realizarea integrala a idealului de a starpi corupt ia politica si pe politicienii vasali ai grupurilor de interese mafiote. Principala calitate a fostului pesedist, manipulat din umbra de Ion Iliescu, este statutul sau de independent in competitia pentru Primaria Capitalei. Oprescu pozeaza in victima a unor masinatiuni de partid, adica a ceea ce in acceptiunea curenta este asociat politicii.
Succesul Irinei Schrotter la Iasi, care inainte de retragerea candidaturii avea, potrivit sondajelor de opinie, 20% din preferintele electoratului, isi are probabil radacinile in acelasi dispret generalizat fata de solutiile politice. Si cresterea increderii in guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, aflat al doilea in top dupa Traian Basescu, cu 28%, poate fi un simptom al saturatiei de politica. Tehnocratii au fost vazuti dintotdeauna in Romania ca alternativa la clasa politica, de aici tragandu-si seva si simpatia pentru Theodor Stolojan.
Dispretul fata de politica nu a fost creat de Traian Basescu. Imbogatirea subita si inexplicabila a unor alesi locali, parlamentari sau ministri i-a facut pe oameni sa se simta trasi pe sfoara. Coruptiei din perioada de tranzitie i s-a adaugat si inselarea astepta- rilor electoratului in privinta nivelului de trai. Romania avea inca in 2007, dupa patru ani de crestere economica, o rata a saraciei comparabila doar cu statele din fosta URSS. Traian Basescu a confirmat doar opinia generala ca politicienii sunt corupti, incompetent i si anacronici si a sporit continuu doza de neincredere in acestia.
Pe termen scurt, satisfacerea credintelor alegatorilor i-a adus avantaje: reconfirmarea ca presedinte, cu un rezultat zdrobitor in favoarea sa, la referendumul pentru suspendarea din functie declansat de coalitia antiprezidentiala PSDPNL- PC-UDMR. Discursul sau violent impotriva clasei politice i-ar putea costa insa procente pe reprezentantii PDL, in alegerile locale si generale. Gestionarea fara eficienta a idealurilor societatii se poate dovedi, in practica, sinucigasa. O spun expertii.
