Ce vrea, de fapt, dl Basescu
Intrebarea care apare imediat este de ce nu au discutat candidatii despre asfaltari si despre borduri pana acum? Si, mai departe, daca chiar vor toti sa discute numai despre problemele comunitatilor, ce-i impiedica? Sa spui ca presedintele stabileste agenda dezbaterilor din aceasta campanie electorala este, in cel mai bun caz, un cliseu vid. In fapt insa, motivul pentru care candidatii nu disputa viril problemele comunitatilor e altul.
Candidatii nu au prea multe de spus despre propria lor candidatura. La Bucuresti, candidatii principali au fost cu totii scosi cu forcepsul din mistuiala unor partide autiste si oricine vede ca nu prea isi doresc sa ajunga primar general. La Bucuresti, un primar cu adevarat bun nu poate fi decat un impatimit de Bucuresti. Un om care sa simta palpitul acestui oras zbanghiu, sa ii iubeasca strazile intortocheate si casele sugubete, sa fie pasionat de trecutul si obsedat de viitorul Bucurestilor. Ii vad la televizor pe toti candidatii si, desi vorbesc despre problemele orasului, tot am impresia ca vorbesc despre un alt oras, nu al meu.
Vot politic? Da, sigur ca da. Conteaza enorm. Limbarita smechera si coregrafie cu panas? Da, sigur ca da. Conteaza mult, mai ales in fata unui electorat cum este cel din Bucuresti. Solutii tehnice pentru problemele de trafic, urbanism, spatii verzi? Conteaza. Si e bine ca toti candidatii stiu cum sa le rezolve. Caci, am mai spus-o, solutiile nu sunt obscure si greu detectabile, ci se vad imediat si sunt lipsite de alternative. Dar mai e ceva. Ceva foarte important. Alegatorul trebuie convins.
Sigur ca alegatorul simpatizeaza cu un partid si este, de la inceput, inclinat spre candidatul partidului preferat. Sigur ca alegatorul trebuie amuzat oleaca. Sigur ca alegatorul trebuie sa vada ca pretendentul stie materia. Dar astea toate nu sunt suficiente. Mai trebuie ceva pentru ca alegatorul sa fie convins, pentru ca alegatorul sa investeasca increderea sa. E nevoie de patos, de spirit viu, de dragoste pentru Bucuresti.
Or, spunand ca are senzatia de non-combat, presedintele tocmai asta cred ca a spus. Nu as spune ca aceasta competitie electorala e un „blat“. Nu cred ca vreun candidat e gata sa se lase batut de altul. Lipsa lor de vlaga este cauzata, repet, de faptul ca nu au mesaje percutante, dar si de rezerva interioara pe care mai toti candidatii cu sanse reale o au fata de fotoliul spre care au fost aruncati de propriile partide.
Dar mai exista si altceva, mai profund si cu adevarat ireparabil: epuizarea clasei politice. Oamenii politici sunt pur si simplu plictisiti de ceea ce au de facut. Si asta este cu adevarat foarte grav. Cum inteligenta celor mai multi dintre ei este drastic limitata, cum despre creativitate sau despre pasiune/credinte nu se poate vorbi, era firesc sa se ajunga aici. Dl Basescu nu a facut decat sa puna si mai bine in evidenta adevarata drama a acestei Romanii: o clasa politica total inadecvata momen-tului istoric pe care le e dat sa-l administreze.
Integral in Cotidianul.

Guvernul cu o singură femeie ministru a numit doar patru femei în funcția de prefect
11 lucruri pe care poate nu le știai despre femeile românce
Sir Alex Ferguson, frica de singurătate, mintea care-ți joacă feste și întrebarea firească: "Ce se întâmplă atunci când mori?"
FOTOGALERIE Lacul Plumbuita din Sectorul 2 este sufocat de gunoaie / Cum se plimbă locuitorii din Colentina într-un parc plin de deșeuri