Doctor Cal Oprescu Troian

Luni, 12 mai 2008, 2:22 Revista Presei | Opinii/Analize

Imposibil sa nu stie doctorul Oprescu: sangele apa nu se face! Independenta lui Oprescu se hraneste din perfuzii. Intr-adevar, cine ii va da votul va interveni, fara sa stie, in problemele obscure ale unui partid, nu in treburile majore ale orasului. Cu toate astea, Oprescu nu e produsul planificat de o conspiratie, ci rodul abil si perfectionat al disperarii. Mai exact, candidatul care ataca prin exterior si cauta votul pe care PSD nu l-ar putea castiga la lumina.

Dupa 20 de ani de carantina, impusi de un oras liber si mult-mult mai inteligent decat crede Iliescu (un om demult cazut si, prin asta, suprem in partid), PSD a ajuns sa migreze, din exasperare, in camuflaj. Asa s-a nascut Doctor Cal Oprescu Troian, candidatul care ar infiltra in Bucuresti un partid tinut mereu la portile orasului si ar implanta in primarie un clan antijustitie, producator de persoane intangibile, copii urbane ale imunitarilor nationali Mitrea si Nastase.

Oricat ar parea de ciudat, candidatul in pozitia cea mai dificila e candidatul cel mai palpabil si mai credibil: Vasile Blaga - un om de competenta probata, o silueta care nu-si ascunde nici continutul, nici parintii. Asa-zisul independent Oprescu si-a desenat un spatiu de manevra derutant, in care, pe durata alegerilor, nu e membru PSD. Va fi, dupa. Cu sau fara carnet. Important este ca acum e, practic, primul candidat care poate remorca PSD, dar nu e obligat sa traga dupa el eczemele si rictusul partidului. Spre deosebire de Doctor Cal Oprescu Troian, Vasile Blaga are la dispozitie un manej stramt.

Blaga e, si la bine, si la rau, si cand are mare nevoie de asa ceva, si cand ar fi, mai degraba, gata de paricid politic, proiectia locala a lui Traian Basescu. Tocmai pentru ca nu s-a pomadat in „independent“, Blaga e exact ce e: un politic, un candidat cu seria de fabricatie la vedere, un om capabil, cumsecade si serios. Genul de personaj care nu refuza obstacole si sufera de o penurie de fite pe care ar trebui sa o pretuim mai mult, in plina epoca de miticism mediatic.

Aici e pericolul. Blaga poarta acest cortegiu de calitati solide cu o usoara si cuviincioasa defazare ardeleneasca. Nici o grija, omul stie sa rada si sa se bucure, dar figura de unchi cumsecade si sobru nu naste neaparat un cult sau un curent electoral. Profilul greu si gospodaresc al lui Blaga ar trebui sustinut contrastiv de un ton mai angajat si mai „pertu“ in fata adversarilor. In definitiv, Doctorul Cal Oprescu Troian are revere vizibile si cineva trebuie sa le zgaltaie.

Blaga va castiga, tocmai pentru ca merita, iar Bucurestiul nu a ajuns, totusi, un oras de sinucigasi. Insa victoria trebuie sa fie calda si convingatoare, ca o discutie din care fiecare alegator ramane cu ceva, cu increderea intr-o schimbare posibila si rezonabila. Femeile, mamele, domnisoarele, matusile, bunicile si pustoaicele acestui oras, pe care nimeni nu pare sa le noteze intre alegatori, asteapta, de pilda, sa afle ca Blaga nu e omul care sa rabde gradinite blocate, scoli de initiere penala si violatori de alee. Ceea ce e perfect adevarat, dar trebuie spus.

Integral in Cotidianul.