Cine e, in fond, acest Ion Iliescu? In mod matematic si sinistru, minusul care masoara, de 60 de ani, distanta intre ce suntem si ce puteam fi, o infirmitate medaliata care ne-a invatat sa dansam cu handicap. Un mincinos patologic inramat deasupra hartii de stat. Iliescu e nimicul fertil.
La 78 de ani, dupa o viata indobitocita de comunism, Iliescu naste in continuare. N-au fost de ajuns Roman, Vacaroiu, Hrebenciuc si ceilalti copii stricati cu care a imbacsit Romania. Acum l-a fatat pe Oprescu. Cu o sfortare de lauza arivista. Caci Iliescu isi doreste, ca de obicei, tot: puterea, partidul, Bucurestiul.
Iar Bucurestiul e o tema grea. Singurul succes PSD-Iliescu la Bucuresti, singura victorie si singurul fel de a lua conducerea orasului au fost mineriadele. In rest, un refuz istoric si categoric.
Din acest motiv, noul asalt e pur resentimentar. El vrea sa razbune o neputinta momind un oras cu iluzia sfruntata a nou-nascut-independentului Oprescu.
Mai mult, Iliescu se intoarce la singura forma de actiune politica pe care o cunoaste: lucrul cu multimile derutate.
Planul lui Iliescu pe directia Oprescu ii transforma pe bucuresteni in armata personala. Impiedicat de vremuri sa aduca iar minerii pentru a repeta reteta despartirii de Roman, Iliescu propune bucurestenilor o mineriada electorala. Incolonati in spatele Independentului, ei ar urma sa voteze, de fapt, condamnarea lui Geoana si reintronarea lui Iliescu. Cam obsesiv, cam meschin pentru un oras mare, cam tarziu.
Iliescu trebuie ridiculizat si izgonit dintre propunerile serioase ale vietii publice. Reactia sa la interventia presedintelui Basescu e, desigur, mincinoasa, dar imprastie, in plus, un iz scelerat care dezonoreaza milioane de oameni. Iliescu e scandalizat de amestecul lui Basescu in campania electorala. Eu si multi altii nu simtim nici un deranj, pentru ca nu am aflat nimic nou. Stiam ca Basescu il sustine pe Blaga.
Stiam ca presedintele trebuie sa respecte legea si institutiile statului, nu fictiunile care spun ca presedintii se auto-sterilizeaza de cum devin presedinti. Spre deosebire de Iliescu, Basescu nu a stabilit prin edictul de la Satu Mare ce sentinte trebuie sa dea Justitia si nici nu a arbitrat jocul puterilor in stat cu ajutorul argumentului mineresc. Iliescu a atacat violent societatea si institutiile statului ori de cate ori acestea au scos capul sau au clipit in alta directie. Iliescu n-a incalcat Constitutia. A zdrobit-o. Iliescu nu intelege echilibrul democratic. Basescu il practica.
Insa adevarata insolenta e alta. Iliescu ii aminteste lui Basescu de echilibrul alegerilor din 1990. Pe atunci - minte hepatic Iliescu - Ratiu si Campeanu au avut parte de un turnir elegant si corect. Serios, mincinos batran? Milioane de oameni isi amintesc altceva: ca Radu Campeanu era fugarit de multimi isterizate de sloganurile lui Iliescu, ca Iliescu a recitat poezia „Nu ne vindem tara!“, ca Iliescu a vorbit de aparitia legionarilor, ca ziarele FSN dezvaluiau relatiile sexuale Doina Cornea-Campenau, ca la alegeri au fost omorati in bataie oameni prea critici cu tatuca Ilici. Au trecut 18 ani, dar n-am uitat. Iliescu va plati. Deocamdata, pe pielea lui Oprescu.
0
0
