Independentul va plati (de Traian Ungureanu)
La 78 de ani, dupa o viata indobitocita de comunism, Iliescu naste in continuare. N-au fost de ajuns Roman, Vacaroiu, Hrebenciuc si ceilalti copii stricati cu care a imbacsit Romania. Acum l-a fatat pe Oprescu. Cu o sfortare de lauza arivista. Caci Iliescu isi doreste, ca de obicei, tot: puterea, partidul, Bucurestiul.
Iar Bucurestiul e o tema grea. Singurul succes PSD-Iliescu la Bucuresti, singura victorie si singurul fel de a lua conducerea orasului au fost mineriadele. In rest, un refuz istoric si categoric.
Din acest motiv, noul asalt e pur resentimentar. El vrea sa razbune o neputinta momind un oras cu iluzia sfruntata a nou-nascut-independentului Oprescu.
Mai mult, Iliescu se intoarce la singura forma de actiune politica pe care o cunoaste: lucrul cu multimile derutate.
Planul lui Iliescu pe directia Oprescu ii transforma pe bucuresteni in armata personala. Impiedicat de vremuri sa aduca iar minerii pentru a repeta reteta despartirii de Roman, Iliescu propune bucurestenilor o mineriada electorala. Incolonati in spatele Independentului, ei ar urma sa voteze, de fapt, condamnarea lui Geoana si reintronarea lui Iliescu. Cam obsesiv, cam meschin pentru un oras mare, cam tarziu.
Iliescu trebuie ridiculizat si izgonit dintre propunerile serioase ale vietii publice. Reactia sa la interventia presedintelui Basescu e, desigur, mincinoasa, dar imprastie, in plus, un iz scelerat care dezonoreaza milioane de oameni. Iliescu e scandalizat de amestecul lui Basescu in campania electorala. Eu si multi altii nu simtim nici un deranj, pentru ca nu am aflat nimic nou. Stiam ca Basescu il sustine pe Blaga.
Stiam ca presedintele trebuie sa respecte legea si institutiile statului, nu fictiunile care spun ca presedintii se auto-sterilizeaza de cum devin presedinti. Spre deosebire de Iliescu, Basescu nu a stabilit prin edictul de la Satu Mare ce sentinte trebuie sa dea Justitia si nici nu a arbitrat jocul puterilor in stat cu ajutorul argumentului mineresc. Iliescu a atacat violent societatea si institutiile statului ori de cate ori acestea au scos capul sau au clipit in alta directie. Iliescu n-a incalcat Constitutia. A zdrobit-o. Iliescu nu intelege echilibrul democratic. Basescu il practica.
Insa adevarata insolenta e alta. Iliescu ii aminteste lui Basescu de echilibrul alegerilor din 1990. Pe atunci - minte hepatic Iliescu - Ratiu si Campeanu au avut parte de un turnir elegant si corect. Serios, mincinos batran? Milioane de oameni isi amintesc altceva: ca Radu Campeanu era fugarit de multimi isterizate de sloganurile lui Iliescu, ca Iliescu a recitat poezia „Nu ne vindem tara!“, ca Iliescu a vorbit de aparitia legionarilor, ca ziarele FSN dezvaluiau relatiile sexuale Doina Cornea-Campenau, ca la alegeri au fost omorati in bataie oameni prea critici cu tatuca Ilici. Au trecut 18 ani, dar n-am uitat. Iliescu va plati. Deocamdata, pe pielea lui Oprescu.
Cotidianul

Povestea tinerei din Bacău care ține spectacole de stand-up comedy în Europa în patru limbi diferite și l-a făcut pe Seinfeld să râdă
INTERVIU Vestea bună și vestea proastă despre tulpina SARS-CoV2 din Africa de Sud, confirmată în premieră în România: Cât de ușor se transmite și cât de eficiente sunt vaccinurile împotriva ei?
Noua LISTĂ a țărilor din zona galbenă / Republica Moldova, Italia, Spania, Franța sau Marea Britanie, pe listă
Unul din cei doi pacienți din România infectați cu tulpina africană a SARS-COV2, fosta jurnalistă Liana Alexandru, povestește aventura sa COVID-19: cum s-au încurcat rezultatele testelor și cum voluntarii au salvat situația
CDC-ul american are un ghid cu sfaturi în cazul unei apocalipse zombi / Dr. Seuss, în topul vânzărilor Amazon după ce a fost acuzat de rasism / Nou film Star Trek, nou serial Terminator, confirmate
FOTOGALERIE Primăria Capitalei a montat anul trecut 500 de stații STB noi, de aproape 10.000 de euro bucata. Deși nu le-a plătit încă, o parte au fost deja vandalizate
de Bălăşanu Constantin
Ştirea mi s-a părut la început banală,
„Iliescu, la o intervenţie chirurgicală”
Însă banală acum eu nu o mai socot,
Când am aflat că operaţia va fi la cot.
Eu am ştiut demult locaţia durerii,
De când plimba în Bucureşti minerii,
Care au îngrozit ţara, continentul tot,
Pe dânsul însă îl durea atunci, în cot.
Când Timişoara lansa proclamaţia,
Dorind să se instaureze democraţia,
A reuşit să şteargă din ea punctul opt.
Fiindcă pe dânsul, îl durea în cot.
S-a alipit strâns de frâiele puterii,
Aducându-ne în pragul disperării,
Numind în funcţii înalte peste tot,
De ai lui, cu toţi având dureri în cot.
A dat liber la furat, depăşind măsura,
Nu au cruţat nimic, ne-a ameţit cu gura,
Aş vrea să uit toate acestea dar nu pot,
Când ştiu că pe Iliescu îl durea în cot.
De groază pe investitori i-a speriat,
Imaginea ţării cumplit a deteriorat,
Când s-o reface să vă zic aici, nu pot,
Pe Iliescu însă, tare la durut în cot.
Satisfăcut, durerea vrea să îngroape,
Medicii spun că vindecarea e aproape,
Doar de s-ar da deoparte moşul, eu socot,
Nu va mai avea cum să-l doară în cot.
Mă adresez acum la al său electorat:
De-l iubiţi, nu-l mai lansaţi nici deputat,
De nu, eu vă asigur, cât încă mai pot,
I se va întoarce iar durerea de la cot.
Iaşi 19 martie 2008