Nu e de mirare ca romanii, chiar comitand pacatul generalizarii, ii desconsidera pe magistrati, in conditiile in care imaginea Justitiei este terfelita chiar de la varful ei. Studiu de caz: procurorul Liviu Dascalescu, membru CSM.

Sedinta de joi a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), un soi de “guvern” al procurorilor si judecatorilor romani, a marcat un moment de-a dreptul istoric prin penibilul situatiei si mitocania de care a dat dovada personajul principal al acestei tragicomedii: procurorul Liviu Dascalescu, eternizat de 10 ani in functia de membru al Consiliului. Dascalescu, al carui nume este vehiculat in dosarul procurorilor-spagari, a cerut, cu spume la gura, un control la Parchetul General si s-a antepronuntat spunand ca va vota pentru demiterea din functie a Gabrielei Scutea, procuror general adjunct.

Motivul? Scutea il informase ca Ministerul Public nu are bani pentru a suporta cheltuielile de deplasare, diurna, cazare si masa pentru 16 sefi de Parchete de pe langa Curtile de Apel care aveau planificata o intalnire la Oradea.

Decontarea “evenimentului” nu era nici tocmai legala, intrucat nu putea fi incadrata la cheltuieli firesti ale Parchetului General (simpozioane, cursuri de formare profesionala etc.). Mai mult, daca procurorii generali au pofta de “chat”, Ministerul Public detine echipamentul necesar pentru videoconferinte. In plus, astfel de intalniri sunt perfect inutile, evident daca nu luam in calcul chefurile organizate in astfel de ocazii, strict necesare “formarii profesionale” a bunilor manageri din sistemul judiciar.

De altfel, ca reactie la isteria lui Dascalescu, procurorul general al Romaniei, Laura Codruta K?vesi, i-a amintit cum, la o intalnire anterioara, procurorii sefi au ajuns cu doua zile mai devreme, nu care cumva sa rateze un important schimb de experienta, organizat nonconformist sub forma unei croaziere pe Dunare. Iar, cand o colega din CSM a incercat sa intervina, Dascalescu a facut-o pur si simplu proasta de fata cu presa. Asta, probabil, pentru a duce mitocania pana la ultimele ei consecinte, pentru a inlatura orice urma de indoiala.

Revenind, o deplasare de doua zile la Oradea, “full-options”, costa circa 200 de euro. Dascalescu, grijuliu nevoie-mare pentru respectarea legii, si-a depus, conform site-ului CSM, ultima declaratie de avere in ianuarie 2006. Greu de crezut ca e o eroare provenita din aparatul administrativ al CSM, pentru ca alti membri ai Consiliului au declaratii depuse inclusiv in 2008. Conform acelei declaratii, in 2005 Dascalescu se necajea cu un salariu lunar de 2.500 de euro. Care abia ii acopera cheltuielile de intretinere. De unde sa rupa 200 de euro pentru a merge la Oradea? Sa plateasca bugetul de stat plimbarile sale de demnitar! Chiar asa, statul ce treaba are?

Cotidianul