Cosa Nostra (de Teodor Baconsky)
Ca romani, avem chiar obisnuinta de a supralicita magia acestui termen: cine nu s-a plans de „mafia“ din sanatate, din justitie, din agricultura, din cinematografie sau din orice alt domeniu suspectat de corporatism? Traim cu mitologia mafiei inca din copilarie. Unii dintre noi am urmarit serialul „La Piovra“, unde temerarii magistrati antimafia cad sub rafale, in plin soare palermitan. Revedem cu o stranie placere saga familiei Corleone, povestita de Coppola.
Ne parvin rumori terifiante despre mafia rusa, cu vile pe Coasta de Azur si colonie cipriota, in Limasol. Ne consolam cu gandul ca mafia bulgareasca sufera de patriotism. Speram ca mafia chinezeasca se va ocupa mereu de ea insasi… Citim stiri despre mafia albaneza si pricepem ca fiecare veche natiune cu radacini rurale a dezvoltat o forma specifica de subversiune organizata.
Crima ca arta oculta! Solidaritatea in rau, aliantele dinastice, Omerta… Pentru un popor atat de vorbaret si mai ales atat de obisnuit cu haiducia procedurilor informale, „mafia“ pare sa implice un fel de tandru eroism bovaric. Un elogiu mitologic al dubiosului, in care se divulga arhaica fascinatie fata de legile nescrise. Rituri absurde si vesnice razbunari populeaza imaginarul nostru otravit de banalitatea vietii cotidiene… Dar copia e palida. In fata originalului, se recomanda o atitudine ceva mai modesta.
Am inghetat, bunaoara, citind intr-un saptamanal francez date recente cu privire la amploarea de acum globala a fenomenului mafiot. Cifra de afaceri: 120 de miliarde de euro, adica 9,5% din PIB-ul Italiei. Patru unitati regionale, fortificate prin rivalitate istorica: in Campania, Camorra (28,5 miliarde). In Puglia, Sacra Corona Unita (cu incasari similare). In Sicilia, batrana Cosa Nostra (29,4 miliarde). Si marea vedeta, calabreza Ndrangheta (al carei pot se ridica la peste 35 de miliarde). Aceasta ultima structura numara 7.000 de membri, divizati in peste o suta de clanuri. Si-a trimis oamenii in Turcia, Siria, Rusia, Africa de Sud si dispune de celule abil implantate in toata Europa, mai ales dupa caderea Zidului berlinez, care a generat nesperate „oportunitati de afaceri“.
Domeniile clasice (droguri, prostitutie, jocuri de noroc) s-au completat armonios cu noi sectoare, precum imobiliarul, diamantele, reciclarea deseurilor toxice sau traficul de imigranti. Bosii mafioti, prinsi uneori dupa decenii de fuga (precum Bernardo Provenzano), isi conduc imperiile din puscarie. Comanda asasinate la orice distanta. Copiii lor, educati in cele mai prestigioase universitati, practica la lumina meserii liberale. Si nimeni nu-si mai face iluzii cu privire la capacitatea acestor multinationale infractionale de a rezista fara complicitati politice. Flagel biblic menit sa pedepseasca Leviathanul capitalist? Cancer al democratiilor? Terapie intensiva la adresa ipocriziei generalizate? Din toate cate putin, pentru castiguri tot mai sigure si mereu mai murdare.
Cotidianul

“Oglinda fermecată” a autorităților ne spune povestea noastră de anul acesta. De fapt, Comisia de Prognoză o spune pentru buget
O copie din secolul XVI a lui „Salvator Mundi”, cel mai scump tablou din lume, a fost recuperată de poliția italiană / Povestea din spatele operei de artă
Vaccinarea în universități. Rectorul UBB: Platforma de programări este făcută fără cap, o catastrofă. Ne transformă în call center / Rectorul Universității București: Există și o mare inechitate
O treime dintre pacienții cu Covid-19 se întorc în spital în următoarele 5 luni cu boli de inimă, de ficat sau cu diabet, iar unul din opt moare - amplu studiu britanic
Si despre cum mafiotii baga pumnul in gura celor care spun ceva despre magariile lor