Dupa ce si-a asumat responsabilitatea pentru aplicarea Strategiei Nationale de Modernizare a Educatiei, presedintelui Basescu ii va fi greu, dar nu imposibil, sa refuze marirea salariilor profesorilor. In strategia intitulata "Educatie si Cercetare pentru Societatea Cunoasterii", Presedintia pleaca de la premisa ca "pentru promovarea profesiei didactice" si "reconstructiei imaginii sociale" a dascalilor salariul mediu in invatamantul preuniversitar trebuie sa fie 1,35% din Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (media salariilor din statele OECD – Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica), adica circa 700 de euro, o suma acoperitoare pentru cerintele profesorilor.
Traian Basescu putea sa amane publicarea Strategiei pentru anul viitor, cand ar fi avut noi interlocutori atat la Guvern, cat si la Parlament. Asumand insa acum acest document, presedintele se poate folosi de el pentru a argumenta fie respingerea legii privind marirea salariilor profesorilor cu 50 la suta, fie promulgarea ei. In ambele cazuri seful statului poate insa puncta, fiindca este primul presedinte autohton care propune schimbarea din temelii a invatamantului romanesc si contureaza o perspectiva pentru dascalii de toate gradele.
In plus, termenul prevazut de Strategie pentru aducerea salariilor la media statelor OECD este 2009-2010, ceea ce i-ar da, de asemenea, presedintelui posibilitatea sa respinga acum, in prag de criza, legea pentru marirea lefurilor, dar sa promita ca dupa trecerea turbulentelor se va revansa. Romania nu dispune insa de o prognoza care sa stabileasca ce fel de specialisti ar fi necesari peste cinci sau zece ani sau ce fel de domenii ar trebui sa se dezvolte aici, astfel incat tara sa fie, daca nu cu un pas inainte, macar in pas cu vremea.
Prezentul si viitorul se improvizeaza in mod traditional intr-o tara in care dezvoltarea a fost mereu lasata in voia destinului. Strategia pentru Educatie are, la randul sau, dincolo de virtutile teoretice, o serie de probleme practice nerezolvate. Presedintele Basescu este multumit ca acest document exista, socotind ca, din punctul sau de vedere, si-a facut datoria si orice guvern care va trece prin Palatul Victoria va avea in sertar Strategia sa de reformare a invatamantului.
Aplicarea Strategiei este insa imposibila pe termen scurt fiindca actualul Guvern o ignora cu intentie, iar viitorul Executiv va fi in primul an prea ocupat cu efectele crizei economice. PSD declara ca oricum are propria strategie, in vreme ce PD-L nu pare prea preocupat de acest domeniu. Doar sindicatele ar putea forta punerea in practica a Strategiei, folosind, ca in 2005, toate instrumentele protestatare, de la marsuri la greva generala.
Motivatia ar putea fi si de data aceasta tot financiara, iar documentul prezidential sugereaza ca dascalii ar merita chiar salarii mai mari decat le-au oferit parlamentarii acum. Presedintele ar putea astfel sa le explice ca aceasta mita electorala este sub demnitatea lor si sa le garanteze lefuri dupa "competente" asa cum scrie in Strategie. Daca ar fi diplomat, presedintele i-ar chema la Cotroceni pe liderii sindicali din Educatie inainte sa ia decizia de respingere sau promovare a legii, in asa fel incat sa-i convinga de urgenta punerii in aplicare a Strategiei de reformare a invatamantului.
Dezvoltarea Romaniei are legatura cu numarul si competenta specialistilor sai, de aceea lucrurile ar trebui schimbate. Un studiu al Bancii Mondiale scoate la iveala ca aproape 70 la suta din bogatia lumii este obtinuta datorita resurselor umane, in vreme ce resursele naturale si restul produselor acopera in jur de 20 la suta, iar cercetarile facute in Statele Unite arata ca circa 25 la suta din sporul venitului national pe cap de locuitor este datorat cresterii numarului de ani petrecuti la scoala.
