Adrian Ursu denunta in articolul Boc se joacă la abac primitivismul metodelor cabinetului Boc care a luat masuri drastice fara sa ia in calcul si solutii alternative. "Gândirea Cabinetului Boc pare să fie una strict contabilicească, bazată doar pe ajustări de sume şi recalculări procentuale, fără vreo idee sau inovaţie managerială. E semnul trist că, în lupta cu efectele perverse ale unei crize pe care ar trebui să o depăşim inteligent, nu prea vedem dinspre guvernanţi flexibilitate în soluţii, supleţe în gândire. Primul exemplu este corecţia radicală aplicată legii mamelor. Din criză de fonduri, Guvernul a recurs la decizia cea mai simplă: să se taie! Plafonarea indemnizaţiilor la 4.000 de lei poate fi judecată în fel şi chip, argumentele şi contraargumentele fiind la fel de puternice. Ceea ce mi se pare emblematic pentru definirea strategiei guvernamentale este rezolvarea rudimentară a problemei, adică dacă e mult, să se mai ia. Pur şi simplu, fără alte sofisticării. O posibilă soluţie, aşa, la prima gândire, ar fi fost, de pildă, sprijinirea unui sistem paralel, de tip asigurări private, prin introducerea unei deduceri din impozitul pe venitul global pentru femeile cu leafă mare care ar încheia o poliţă opţională menită să le asigure o sumă suplimentară pentru perioada postnatală. Să luăm un alt exemplu: blocarea posturilor vacante pentru care erau însă alocate resurse bugetare. Aici Cabinetul Boc a recurs tot la varianta cea mai simplă, tăind fără să se uite, fără să gândească. Fără îndoială că multe dintre acele posturi din administraţie erau inutile şi umflate. Altele însă au fost eliminate orbeşte, din domenii ca Învăţământ, Sănătate, Justiţie care au deficit important de specialişti. Ceea ce nu a făcut însă echipa pesedisto-pedelistă a fost să ana­lizeze câte din celelalte peste un milion de posturi rămase cu finanţare sunt într-adevăr necesare şi au cu adevărat acoperire în eficienţă. Abia atunci măsura heirupistă ar fi avut şi aerul unui început de reformă în administraţie". (integral in Cotidianul)

Sorin Ionita in Faci ce-ai promis sau faci ce trebuie? recomanda electoratului nemultumit de politica de austeritate a executivului sa nu mai cada in capcana promisiunilor electorale si sa sanctioneze cu discernamant lipsa de performanta a politicienilor. "PDL a susţinut deci în gura mare legea Andronescu, că de, aşa credeau ei că se câştigă alegerile; că au şi luat voturi în plus pe motivul ăsta, mă îndoiesc. La fel cu pensiile, după ce o vreme, pe la începutul anului, spuseseră ce trebuie. Iată că şi la Muncă a venit un ministru decent, cu misiunea să dea la întors cât mai discret tot ce s-a promis în campanie: măririle retroactive, alea pentru grupele de muncă etc. Sincer să fiu, aş fi vrut să văd nişte grei ai partidelor în aceste postúri jenante. De exemplu, pe dl Geoană, care aloca educaţiei 60 de miliarde de euro, în loc de 6 miliarde, că de, la case mari un zero acolo nu contează. S-ar fi scos cumva, sunt sigur, prin artificiile retorice de acum: da, sigur, dăm 25.000 de euro căpşunarilor care se întorc, dar numai dacă se stabilesc în mediul rural, îşi înfiinţează ferme de anumită dimensiune şi respectă diverse condiţii. Adică, dacă intră într-un program finanţat de UE care deja există. Cu alte cuvinte, nu v-am minţit, doar v-am păcălit, proştilor care nu vă informaţi aşa bine ca mine, ha, ha! Şi totuşi, care-i morala, după atâta exhibare de populism şi incompetenţă din partea partidelor româneşti în ultimele luni? Ce ar trebui să facem noi acum: să zbierăm la ei să aplice neapărat tot ce au promis, deşi este utopic şi ruinător pentru ţară, cu riscul de a ne duce toţi de râpă? Sau să le cerem să fie sinceri măcar în al 12-lea ceas, ca premierul ungar Gyurcsany, recunoscând faptul că ne-au minţit dimineaţa, la prânz şi seara, iar acum se înhamă la treaba impopulară a curăţării gunoiului? Sincer, eu aş prefera planul B, că nu văd ce aş câştiga din celălalt. Iar data viitoare trebuie şi noi, opinia publică, să-i aşteptăm mai din vreme la cotitură, să nu mai credem ca orbeţii tot ce le iese lor pe gură şi să-i facem să deconteze de-adevăratelea neperformanţele în funcţie". (integral in Evenimentul Zilei)

Robert B. Zoellick, presedintele Bancii Mondiale sustine in Modernizarea multilateralismului ca actuala criza impune o redefinire a cooperarii economice intre state. "In octombrie am facut un apel la modernizarea multilateralismului si a pietelor pentru ca acestea sa reflecte mai bine economia mondiala in schimbare si pentru a permite statelor sa actioneze concertat in vederea rezolvarii unor probleme interconectate. Privind dincolo de vechiul sistem G-7, avem nevoie de o abordare de secol XXI a multilateralismului, una care sa includa dinamismul unei retele flexibile, si nu noi ierarhii ale unui sistem fix sau static.Noul multilateralism trebuie sa potenteze la maximum fortele actorilor si institutiilor din domeniul public si privat, avand in vedere interdependenta si suprapunerea lor. El ar trebui sa depaseasca prioritati traditionale precum finantele si comertul si sa acopere inclusiv noile probleme presante economice si politice: dezvoltarea, energia, schimbarea climei si stabilizarea statelor fragile sau aflate in stadiul postconflict. Multilateralismul de tip nou trebuie sa atraga institutiile internationale existente, cu expertiza si resursele lor, sa le reformeze atunci cand este necesar si sa incurajeze cooperarea si actiunile comune. In forma sa cea mai buna, multilateralismul este un mijloc de rezolvare a problemelor prin cooperarea dintre state, cu un grup de tari dispuse si capabile sa actioneze constructiv impreuna. Forta sa – si legitimitatea – trebuie sa derive atat dintr-o participare mai larga, cat si din rezultate concrete. Pentru prima data, reuniunea la varf a G-20 din noiembrie a adus la masa dialogului puterile in ascensiune, pentru a discuta ca parteneri egali criza financiara globala. Ele au stabilit o agenda buna, dar adevaratul test va fi punerea ei in practica". (Romania Libera)