Posta Romana putea fi o companie profitabila daca nu ar fi fost "devalizata si jumulita intr-o maniera oribila" prin incheierea mai multor contracte "paguboase si defavorabile", a afirmat ministrul pentru Societatea Informationala, Dan Nica, la emisiunea "Dupa 20 de ani" difuzata duminica de ProTV, citeaza Mediafax.

"Cand am plecat de la conducerea ministerului, in 2004, Posta Romana nu stia ce sa faca cu banii. Daca imi aduc bine aminte, avea un profit care depasea cateva zeci de milioane de euro, iar in casa faceau plasamente overnight, ca nu stiau ce sa faca cu banii. La momentul cand am preluat-o, in mai 2012, am primit scrisoare de la fostul director general ca societatea intra in faliment pe 13 iunie 2012, daca tin bine minte. Si am intrebat de ce intra societatea in faliment? Mi s-a raspuns ca nu mai avem ce sa facem, ca societatea primise o amenda de la Consiliul Concurentei, de peste 100 milioane de lei, care devenise exigibila, ca datoriile la bugetul de stat, banci si furnizori depasesc 600 milioane de lei", a spus Nica.

El a mentionat ca, in mai 2012, a organizat o conferinta in care a explicat de ce Posta Romana a ajuns in aceasta situatie.

"De-a lungul timpului, societatea a incheiat 50 de contracte defavorabile. Spre exemplu, Posta a incheiat cu Blue Air un contract pentru transportul aerian al corespondentei de mai multe zeci milioane de euro, in conditiile in care compania nu avea bani de benzina pentru propriul parc auto. Contractul a fost incheiat de unul dintre directorii generali care s-a perindat pe la conducerea societatii in ultimii ani", a afirmat Nica.

Un alt contract defavorabil, in valoare de cateva zeci de milioane de euro, a fost incheiat de Posta cu o firma de paza si valori.

"Vorbim despre contracte paguboase de zeci si zeci de milioane de euro. Tot ce v-am spus este inaintat catre justitie, DNA face intensiv anchete. Vreau sa va dau un alt exemplu, care m-a socat cel mai tare. O firma fara niciun salariat s-a obligat prin 2010 sau prin 2011 sa monteze POS-uri la toate unitatile Postei, dar nu a pus niciunul. Posta, directorul juridic al companiei, in loc sa rezilieze contractul cu litera care trebuie, l-a reziliat cu alta litera. Instanta a constatat ca rezilierea s-a facut ilegal si, in baza solicitarii firmei respective, a hotarat despagubiri de cinci milioane de euro", a spus Nica.

El a adaugat ca directorul juridic al Postei a fost demis, iar dosarul a fost inaintat la DNA.

"Eu spun ca exista complicitate in astfel de cazuri. Se incearca recuperarea prejudiciului, ancheta va stabili daca a existat vreo legatura intre directorul juridic al Postei si firma care trebuia sa monteze POS-urile", a continuat Nica.

Potrivit datelor Postei, societatea care trebuia sa monteze POS-urile se numeste Smart Telecom Solutions SRL Bucuresti.

Obiectul de activitate este "Alte activitati de servicii suport pentru intreprinderi" si este controlata de Emmanouil Sorillos, cetatean grec (90% din capital), potrivit datelor de la Registrul Comertului.

Cu un singur angajat in 2011, societatea a raportat afaceri de 4.465 lei si pierderi de 104.362 lei.

Nica a aratat ca Posta putea fi o companie profitabila daca nu ar fi fost "jumulita intr-o maniera oribila".

"Va dau un exemplu. Acum 20 de ani Posta avea pe segmentul de coletarie rapida o cota de 100%. Acum a ajuns la 2%. Cum s-a ajuns aici? Fostul director care raspundea de aceasta operatiune avea si el firma privata. Factura pe firma lui, transporta cu masinile Postei coletele si cand si-a facut plinul el a plecat bine-mersi si compania a ajuns la 2%. Acest dosar, precum si celelalte, sunt in ancheta, dar nu pot sa vorbesc despre ele", a spus Nica.

Potrivit ministrului, 95% dintre contractele paguboase incheiate de Posta Romana au fost reziliate.

"Mai am 5% din contracte, care nu au clauze de reziliere. Spre exemplu, am un contract cu servicii medicale la Ploiesti, incheiat de directorul general al Postei care venise de la fabrica de chiuvete, care a fost pana mai 2012. Aceasta firma, si Curtea de Conturi a confirmat acest lucru, primea bani pentru analize la cei 36.000 de salariati, dar ei nu faceau in fiecare luna analizele la toti angajatii. Contractul spune ca trebuie sa ii platesc toata suma de bani indiferent daca salariatii Postei faceau sau nu analize. Bineinteles ca era ilegal. Problema este ca nici acum n-am reusit sa il reziliez pentru ca nu are clauze de reziliere. Normal ca nu mai facem plati", a afirmat Nica.

Potrivit raportului Curtii de Control din 2010, Posta Romana a incheiat si derulat, in perioada 2008 - 2010, doua contracte de prestari servicii cu o valoare de 5,5 milioane de euro fara TVA, pe patru ani, respectiv cu o valoare de 5,8 milioane de euro fara TVA, pe cinci ani, avand ca obiect prestarea de servicii medicale.

Tariful aferent acestor servicii a fost stabilit tip abonament, plata efectuandu-se la numarul mediu de salariati din luna respectiva si nu la numarul persoanelor efectiv investigate, contractele astfel incheiate fiind realizate in proportie de 9,3% si respectiv de 3,5%, se spune in document.

"Procedandu-se astfel, entitatea a efectuat plati in suma estimata de 9.592.000 lei reprezentand plati fara contraprestatie. Prin adresa 101/3506/18.04.2011, Posta Romana transmite catre Alfa Medical Center SRL situatia investigatiilor obligatorii pe care compania trebuie sa le asigure anual pentru toti angajatii sai, solicitand transmiterea ofertei de pret, valabila in situatia in care s-ar achita prestatiile efective pentru fiecare tip de investigatie, renuntandu-se la plata abonamentului lunar", se arata in raport.

Intrebat cati salariati ai Postei vor fi disponibilizati, Nica a afirmat ca, potrivit normarii activitatii de la nivelul anului 2011, vreo 4.500 de angajati "sunt in plus".

Compania a anuntat, vineri, ca vor fi disponibilizati 3.650 de salariati, reprezentand 11,4% din personal, cifra fiind stabilita in urma negocierilor privind aplicarea normarii muncii derulate intre conducerea Postei si sindicate.

La intrebarea daca i se pare corect salariul lunar de 6.000 de euro pe care il primeste presedintele Posei, Ion Smeeianu, in conditiile in care companie este neprofitabila si perspectivele nefavorabile, ministrul pentru Societatea Informationala a afirmat initial ca nu.

"Raspunsul este nu, dar daca ne intrebam care este situatia Postei la 12 luni de la preluarea mandatului de catre Smeeianu, perioada in care el a reusit sa reduca pierderile companiei cu 90 milioane de lei, atunci raspunsul este da. El trebuie sa atinga o serie de indicatori de performanta, pe care daca ii arat o sa cereti sa fie aplicati la toate companiile de stat din Romania. Daca Smeeianu nu-i atinge, atunci ii vom lua din salariu ", a aratat Nica.

El a adaugat ca Smeeianu are ca obiectiv pentru acest an sa aduca Posta pe profit operational.

Posta Romana trebuia sa fie privatizata in cursul acestui an, dar niciun investitor nu a cumparat caietul de sarcini pana la expirarea termenului limita, 28 mai.

Seful Postei, Ion Smeeianu, a afirmat ca situatia financiara negativa a companiei si datoria calculata de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) au indepartat potentialii investitori.

"Cand nu vine nimeni si nu te intreaba nici cat costa caietul de sarcini inseamna ca problema este in zona de datorii. Avem doua categorii de datorii. Una la bugetul de stat si datoria la ANAF a picat foarte rau. A doua datorie este cheltuiala salariala. Probabil si protestele salariatilor Postei, care au fost acum doua sau trei saptamani, au cantarit enorm in decizia investitorilor de a se implica in procesul de privatizare", a spus Nica.

El a afirmat ca nu are nimc de reprosat consultantului procesului de privatizare, consortiul format din KPMG Romania si casa de avocatura Tuca Zbarcea&Asociatii.

"Datoriile fiscale la bugetul de stat nu le-a stabilit consultantul, le-a stabilit ANAF-ul, care au ajuns la 242 milioane de lei. Posta are datorii totale de 690 milioane de lei, care sunt toate istorice. Daca nu am fi luat masurile din ultimul an, datoriile Postei ar fi fost mai mari cu 90 milioane de lei", a mentionat ministrul.

Nica regreta ca "nu a venit nimeni" la privatizarea Postei, cu toate ca a avut discutii cu mai multi investitori.

"Este prea mult sa spui ca este un esec pentru ca nu a venit nimeni la privatizarea Postei. Chiar eu m-am intalnit cu mai multi investitori, care mi-au declarat ca sunt interesati sa participe la privatizarea Postei. Si actionarii SIF-urilor au aprobat participarea la acest proces", a spus ministrul, care a adaugat ca, dupa ce ANAF a calculat datoria fiscala de 107 milioane de lei, a devenit foarte sceptic in privinta acestui proces.

Procesul de privatizare a Postei a fost prelungit, perioada in care societatea va fi restructurata.

"Daca intrerupem procesul de privatizare, atunci nu mai avem posibilitatea sa facem conversia datoriilor in actiuni. Mergem la Comisia Europeana, le spunem ca am vrut sa privatizam, dar ca nu merge la acest nivel de indatorare. (...) Romania poate sa faca conversia datoriilor unei companii de stat in actiuni doar in timpul procesului de privatizare. Le mai spunem ca facem si restructurarea companiei, pentru ca altfel nu ne aproba conversia. Sunt foarte convins ca vom primi aprobarea de la Comisia Europeana", a spus Nica.

Ulterior, datele privind situatia financiara a Postei in contextul privatizarii vor fi republicate.

"Vom spune ca Posta nu mai are datorii la buget, ca este o companie restructurata, ale carei cheltuielile cu salariile si-au redus pondere de la 80% la 60%-65% in total cheltuieli, ca este extrem de puternica pe piata, ca a castigat toate marile contracte in urma licitatiilor la care a participat de cand s-a deschis competitia pe aceasta piata, care este cumplit de grea si uneori neloiala. Toate aceste aspecte vor face din nou atractiva Posta Romana, asa cum a fost in ochii multora", a adaugat Nica.

Ministrul a afirmat ca privatizarea a fost "urmarita si de ghinioane".

"Posta belgiana, care era foarte interesata, nu a putut sa participe la proces pentru ca avea o intelegere cu Comisia Europeana, cel putin in acest an. Posta italiana nu mai avea voie sa faca investitii in afara tarii si au mai fost cateva chestiuni de acest gen. Eu am mizat foarte mult si pe niste investitori din afara spatiului european, care dispuneau de resurse financiare, dar nu au mai venit", a spus ministrul.

Intrebat de ce nu listeaza Posta la bursa, Nica a afirmat ca un astfel de proces obliga la vanzarea la pretul pietei, situatie care nu se plia pe obiectivele statului.

"Pe mine ma interesa ca toti banii cu care venea investitorul sa intre in companie, sa fie utilizati pentru modernizare. Statul nu obtine nimic din aceasta privatizare, nici macar 50 de bani. Statul nu a vrut sa faca o afacere din aceasta privatizare. Statul vrea ca banii investitorului sa fie utilizati pentru modernizare, pentru ca Posta sa poata sa furnizeze servicii postale de calitate, pentru a fi mandri de ea", a mentionat Nica.

Guvernul va solicita Comisiei Europene acordul pentru transformarea in actiuni a datoriilor istorice ale Postei Romane, iar datoria catre ANAF, de 107 milioane lei, va fi esalonata, in baza unei ordonante de urgenta avizate deja de Guvern.

Actionarii Companiei Nationale Posta Romana (CNPR) sunt Ministerul pentru Societatea Informationala - 75% si Fondul Proprietatea - 25%.

Cu afaceri de 1,26 miliarde de lei in 2012, Posta este cel mai mare operator local de profil si are o retea teritoriala de 5.600 de unitati postale.

Compania avea la sfarsitul anului 2012 datorii totale de 568,2 milioane de lei, in crestere cu 2,9% fata de 2011, potrivit datelor din bilantul Postei remis Mediafax. In ultimii patru ani, compania a acumulat pierderi de 530 milioane de lei.

Posta avea 32.887 salariati la 31 decembrie 2012, fata de numar mediu de 35.576 in 2008.

  • Dan Nica: Este o rusine diferenta dintre salariile compensatorii de la Posta si cele de la CSA si CNVM

Diferenta dintre salariile compensatorii la Posta Romana si cele ale fostilor sefi ai autoritatilor de reglementare in asigurari si valori mobiliare este "o rusine", "o situatie ridicola, de neacceptat", a mai afirmat ministrul Dan Nica la ProTV, potrivit Mediafax.

"M-am gandit sa va dau un raspuns politic, dar va spun direct: este o rusine. Este o lege stramba care a permis existenta contractelor colective de munca in care se negocieza inclusiv salariile pentru bugetari. Nu este posibil sa negociezi un contract colectiv de munca cu salarii la nivel de bugetari pentru ca negociezi pe baza la ceva care nu este al tau. Nici cel care este conducatorul institutiei, si nici cei care cer, nu detin acei bani. Deci, nu-i companie privata", a spus Nica la ProTV, intrebat cum comenteaza diferenta dintre salariile compensatorii de la Posta Romana pentru viitorii disponibilizati si cele pe care le vor primi fostii sefi ai CSA si CNVM, care trec de 100.000 de euro.

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) si-a inceput activitatea in data de 29 aprilie, prin preluarea si reorganizarea tuturor atributiilor si prerogativelor fostei Comisii Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Cele trei foste comisii de supraveghere erau conduse de 19 comisari. Potrivit declaratiilor facute de premierul Ponta, fostul presedintele Daniel Tudor al CSA castiga 188.000 lei pe luna (40.000 euro), Carmen Negoita, fostul presedinte al CNVM - 80.000 lei pe luna (18.000 euro), iar Marian Sarbu, fostul sef al CSSPP , 14.000 euro.

In prezent, Tudor ocupa functia de vicepresedinte pe asigurari la ASF, iar Sarbu este membru neexecutiv la ASF.

Luand in calcul aceste cifre, rezulta ca fostul presedinte al CNVM Carmen Negoita ar putea primi salarii compensatorii de peste 100.000 euro, in timp ce fostii comisari ai CSA vor lua peste 500.000 euro.

"Ca ministru, am un salariu de 5.200 lei si daca maine Ponta ma da afara din Guvern nu primesc salariu compensatoriu. Este inacceptabila aceasta situatie, sa primesti pana la 19 salarii compensatorii pentru ca ai fost revocat din functie, in conditiile in care primeai lunar zeci de mii de euro", a spus Nica, adaugand ca premierul Ponta a fost primul care a luat pozitie si este cel mai vehement in aceste chetiuni de nedreptate.

Premierul Ponta a afirmat, miercuri, ca sumele mari primite cu titlu de salarii compensatorii de catre sefii unor autoritati reprezinta rezultatul unei "hotii legale", in sensul ca persoanele beneficiare si-au aprobat singure aceste prevederi in contractul de munca, la numirea in functie, in 2010-2011. Seful Executivului a mai spus ca vrea sa impoziteze suplimentar salariile compensatorii acordate sefilor de autoritati guvernamentale atunci cand acestora li se retrage mandatul.

Nica a aratat ca este necesara modificarea legislatiei in privinta salarizarii sefilor autoritatilor de reglementare, dar acest proces poate fi blocat de Comisia Europene, care considera ca independenta financiara acestor institutii este afectata de orice ingerinta a Guvernului, inclusiv atunci cand se doreste plafonarea salariilor.

"Aceste institutii au avut un regim care nu impunea limite pe partea de salarii, chiar daca, in fond, sunt institutii ale statului. Un astfel de caz a fost la autoritatea de reglementare in telecom (ANCOM), unde, atunci cand am luat decizia de finantare de la buget, Comisia Europeana a reactionat si ne-a cerut sa revenim la autofinantare, pentru ca astfel le era afectata independenta. Sper sa nu se considere ingerinta si limitarea salariilor sefilor unor companii de stat la sase salarii medii pe ramura", a adaugat Nica.

Ministrul a afirmat ca stabilirea unor limite de rezonabilitate in privinta salariilor la institutiile autofinantate constituie o obligatie care nu le afecteaza independenta de functionare.

"Pe premierul Ponta l-am auzit discutand aceasta chestiune in ultimele doua sedinte ale Guvernului. Mi se pare penibil sa primesti salarii compensatorii pentru ca ai fost revocat dintr-o functie si, a doua zi, ai fost repus in aceeasi functie, dar la o alta institutie, care a preluat atributiile CSA si CNVM. Cum poti sa spui ca esti de acord? Situatia este ridicola. Adica tu, sef al institutiei, te-ai lasat greu convins, in batalia cu sindicatele, sa iei 19 salarii pentru intreruperea activitatii o zi ... Nu se poate asa ceva", a spus Nica.

El a adaugat ca neridicarea acestor salarii este o "problema de moralitate" din partea celor in cauza.

"Eu le voi cere sa faca ce este corect si bine, dar fiecare este responsabil de propriile actiuni. Eu cred ca aceasta situatie ne afecteaza pe toti cei care suntem in Romania si suntem responsabili sa le explicam oamenilor, care au dificultati si greutati, cum ia unul 19 salarii compensatorii pentru o zi de intrerupere a serviciului", a spus Nica.

Personalul ASF nu este platit de la bugetul de stat, iar autoritate se autofinanteaza.

"Sursele de autofinantare provin din veniturile proprii, obtinute in principal din cote aplicate asupra pe tranzactiilor pe piata de capital, din taxele de autorizare si functionare aplicate sau din amenzi aplicate societatilor autorizate, supravegheate si reglementate", se arata intr-un comunicat transmis joi de ASF.

Salariile compensatorii achitate fostilor conducatori ai autoritatilor comasate in ASF, pana la 9 salarii in cazul CNVM sau pana la 19 salarii in cazul CSA, au fost platite de catre fostele institutii conform contractelor incheiate la inceputul mandatelor cu acestea.

"Conducatorii fostelor autoritati, aprobati de Parlamentul Romaniei pentru a face parte din conducerea executiva sau neexecutiva a ASF, nu vor primi salarii compensatorii in cazul in care mandatul lor va fi incheiat inainte de termenul contractual", se mai spune in comunicatul ASF.

ASF este condusa de Radu Rusanu, care primeste un salariu de 14.000 de euro pe luna.

Salariul prim-vicepresedintelui Daniel Daianu este de 95% din cel al presedintelui, iar cei trei vicepresedinti au un salariu lunar de 90% din salariul presedintelui.

Cei 12 membri neexecutivi primesc fiecare cate 3.600 euro