O industrie secreta de miliarde de euro, cea a metalelor rare - o ancheta cu informatii exclusive, marca Din|interior.
Tara noastra este una dintre putinele tari din Europa care detine resurse de titan si zirconiu. Aceste doua metale sunt esentiale pentru producerea de aparatura de ultim nivel tehnologic. In perioada comunista, Romania exploata minereuri feroase cu valoare ridicata si avea chiar si cateva combinate care prelucrau metalele rare. Totul se facea sub stricta supraveghere a temutei Securitati iar oamenii simpli care lucrau in aceasta industrie nu aveau nici cea mai mica idee dupa ce sapa in pamant.
Nicolae Panin, consilier stiintific Institutul National de Cercetare pentru Geologie Marina, isi aminteste: "Toate rapoartele care se faceau aveau o stampila de secret de serviciu".
Industria de exploatare a metalelor rare a fost, ca multe alte industrii romanesti, pusa la pamant. Guvernul cheltuie sute de mii de euro sa inchida carierele bogate in minereu. Asta in timp ce cu zeci de ani in urma Romania facea comert cu produse derivate din minereurile pretioase. Se prelucra titan si zirconiu in scop militar si nuclear. Minereul a fost scos din nisipul litoral de la Grindu Chituc si din carierele Merisani si Glogova. Titanul era folosit in industria aviatica. Din zirconiu s-au fabricat capsulele in care se depoziteaza uraniu radioactiv, adica combustibilul nuclear pentru centrala de la Cernavoda. Romania era a sasea tara din lume, dupa S.U.A, U.R.S.S, China, Japonia si Franta, capabila sa produca zirconiu pentru centralele nucleare.
Marile puteri erau atat de interesate de bogatiile rare pe care Romania le detinea in mod natural, incat niciun efort nu li se parea prea mare. Le puneau la dispozitie romanilor tot ce era necesar. Teodor Velea, director general Institutul National de Cercetare pentru Metale Neferoase si Rare, spune: "Aveai nevoie de un utilaj, de un echipament special, ca era din Honolulu, ca era de unde era, el iti venea in doua trei zile".
Cum s-a distrus o industrie care ne-ar fi putut aduce miliarde de euro aflati, in exclusivitate, duminica, de la ora 18:30, intr-o ancheta Din Interior.

Cu excepția a două județe, în România un adult din patru e pensionar. Campioana e Hunedoara, unde aproape jumătate din adulți sunt pensionari
Parenting pe timp de pandemie - cum au supraviețuit părinții lunilor de școală online
K2 - Povestea ”muntelui sălbatic” - Tragedii și victorii pe un monument fantastic din piatră, zăpadă și gheață
Adele, The Cure, Drake și alții. Ce albume așteptăm odată cu revenirea industriei muzicale în 2021
INTERVIU Cum ne ferim de conspirațiile pe seama vaccinului anti-COVID: Fiecare reacție adversă cunoscută până acum e exagerată de conspiraționiști. Ți se dă de înțeles că vei păți cu certitudine acel lucru
VIDEO Vlog-ul lui Cristian Presură: Cum combat experții în Sănătate principalele temeri legate de vaccinul anti-Covid
Tot acolo au ramas si ruinele combinatului...
Pe de altă parte, nici afirmaţia cu Honolulu nu e tocmai chiar aşa. Era devărată până prin '82. Dup-aia, tot ce însemna import era limitat draconic. Un exemplu trist e fabrica de lapte din Buzău. Instalaţia, complet automatizată, de ambalare a laptelui în pungă de plastic, a fost importată din Japonia, pusă în funcţiune cu specialişti japonezi. Totul a mers bine până ce s-a decis că suntem în stare să facem noi toată întreţinerea şi piesele de schimb, şi li s-a dat un şut japonezilor imperialişti. Deodată, instalaţia n-a mai funcţionat - avea ceva valve biologice, chimice, sensibile la concentraţia de lapte din... lapte. Cum ai noştri au decis să boteze laptele cu mai multă apă decât specificaseră obezii imperialişti, instalaţia s-a dus în fras. Au încercat ai noştri să facă ceva valve similare undeva la Bârlad, a ieşit fix un rahat, aşa că instalaţia a fost aruncată la fier vechi, câteva milioane de dolari ruginind în curtea fabricii printre bălării.